Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat că impactul majorării TVA din trimestrul al treilea al anului 2025 s-a resimțit diferit în sectoare, influențând inflația accelerată. Astfel, în timp ce prețurile la legume și fructe nu au reflectat schimbarea TVA, energia electrică și gazele au fost mai scumpe decât arată calculele teoretice.

Această diferență se explică prin faptul că supraoferta de vară a limitat creșterile la alimente, iar relaxarea reglementărilor la energie a permis scumpiri semnificative. Totodată, benchmarcul BNR arată că doar parțial s-a transferat creșterea TVA către consumatori, în medie 85%, și mult mai puțin în cazul carburanților.

Mugur Isărescu a atras atenția asupra modului în care comercianții reacționează la taxele noi, de regulă mărind prețurile rapid când taxa crește, dar fiind reticenți să le micșoreze la scăderi. Prognozele BNR indică o inflație medie de 9,6% în decembrie 2025, o creștere față de estimările anterioare, și 3,7% în 2026.

Motivul selecției: Este o analiză relevantă a impactului taxelor asupra economiei și inflației în România, explicată de guvernatorul BNR și fundamentată pe date recente, incluzând comportamentul pieței și politici fiscale.

Institutul Național de Statistică a raportat că PIB-ul României a scăzut cu 0,2% în trimestrul al treilea al anului 2025 față de perioada anterioară, marcând prima contracție economică în 2025. Dacă această tendință se va menține și în ultimele luni, țara ar putea intra în recesiune tehnică.

Comparativ cu trimestrul corespunzător din 2024, economia a crescut totuși cu 1,4%, însă ritmul de creștere încetinește simțitor. În primele nouă luni, creșterea totală a fost de doar 0,8%, afectată de reducerea consumului, în parte legată de majorarea TVA.

Datele revizuite de INSSE indică un început de an cu o creștere modestă, dar traiectoria din vară arată o încetinire a activității economice. Deocamdată, România evită recesiunea tehnică, dar evoluția din ultimul trimestru va fi decisivă în confirmarea tendinței.

Motivul selecției: Datele recente despre evoluția PIB-ului indică o încetinire a economiei naționale, cu potențiale consecințe macroeconomice și sociale ce interesează publicul larg și decidenții politici.

SUA au lansat operațiunea „Lancea Sudului” în America Latină pentru a combate traficul de droguri, coordonată de Comandamentul Sud și vizând regiuni precum Caraibele.

Forțele americane includ portavionul USS Gerald Ford și nave de război, deja prezente în zona Venezuelă, însoțite de distrugerea unor ambarcațiuni suspecte de trafic de droguri.

Experți ONU critică lipsa unui cadru legal internațional în aceste operațiuni, iar demersul intră într-un context geopolitic tensiuni cu regimul Maduro din Venezuela.

Motivul selecției: Operațiunea SUA afectează securitatea regională și politica în America Latină.

Drone ucrainene au lovit în zorii zilei portul Novorossisk, nod strategic pentru exportul de petrol rusesc la Marea Neagră, provocând explozii majore și daune infrastructurii.

Ca răspuns, Rusia a atacat cu drone și rachete Kievul și zonele învecinate, soldându-se cu cel puțin 3 morți și 25 de răniți, dar și pagube masive infrastructurii civile.

Atacurile fac parte dintr-o campanie mai largă a Rusiei de a distruge infrastructura energetică ucraineană înainte de iarnă, escaladând conflictul și impactând interese regionale.

Motivul selecției: Conflictul are impact direct asupra securității energetice regionale și stării civile în Ucraina.

Într-un atac nocturn devastator, Rusia a lansat peste 120 de drone și zeci de rachete asupra Ucrainei, vizând în special capitala Kiev și zonele înconjurătoare.

Atacurile au provocat incendii și pagube la mai multe clădiri rezidențiale, iar trei persoane au fost raportate rănite. Aproape toate cartierele capitalei au suferit pene de curent.

Autoritățile au emis avertizări de raid aerian și au activat apărarea antiaeriană, acest atac reprezentând o escaladare serioasă în conflict.

Motivul selecției: Atenționarea asupra intensificării războiului și impactul asupra civililor din Ucraina.

Robotul AIdol, primul umanoid rusesc cu inteligență artificială, a căzut pe cap în timpul unei prezentări oficiale de la Moscova, la 10 noiembrie. Incidentul a fost pus pe seama unei erori de calibrare în timpul testărilor.

Produs de firma Idol, robotul este conceput să imite comportamente umane, să manipuleze obiecte și să răspundă la comenzi, dar dezvoltarea sa nu este finalizată. Echipa a acoperit rapid robotul după incident.

Această defecțiune publică vine pe fondul dorinței Rusiei de a demonstra progresul său tehnologic, în ciuda sancțiunilor care limitează accesul la tehnologii avansate. Rămâne de văzut dacă proiectul va progresa.

Motivul selecției: Reflectă provocările tehnologice ale Rusiei într-un context geopolitic complicat.