Avionul de transport militar Antonov An-22, vechi de peste 50 de ani și ultimul model activ în dotarea armatei ruse, s-a prăbușit marți în regiunea Ivanovo, la circa 300 km de Moscova.

Martorii au relatat că aeronava s-a dezmembrat în aer, iar anchetele militare au deschis un dosar penal pentru investigarea cauzelor, principala ipoteză fiind o defecțiune tehnică.

Cei șapte membri ai echipajului au decedat în urma impactului, fără victime la sol, iar autoritățile examinează toate documentele și probele colectate la fața locului.

Motivul selecției: Accidentul marchează dispariția unui model emblematic de transport militar rusesc.

Cancelarul german Merz a afirmat că textul noii strategii de securitate a SUA confirmă necesitatea ca Europa să fie mai independentă în politica sa de securitate.

El a condamnat unele abordări americane privind situația europeană, inclusiv ideea că democrația europeană ar fi în declin, dar a pledat pentru parteneriatul continuu între SUA și Europa.

Merz a susținut că Europa este capabilă să-și protejeze propria democrație și că unele politici americane sunt inacceptabile pentru perspectivele europene, punctând și tensiunile actuale dintre Occident și Rusia.

Motivul selecției: Revizuirea raporturilor transatlantice influențează securitatea și politica europeană.

Alexandru Stan, fondator al Tekpon, un marketplace de soluții SaaS, a preluat integral The Next Web, o publicație și conferință olandeză dedicată tehnologiei și startup-urilor, de la grupul britanic Financial Times.

El intenționează să organizeze în 2026 conferințe în Londra și Amsterdam și să extindă programele pentru antreprenori, investitori și executivi.

Financial Times a decis în septembrie 2025 închiderea afacerii, dar Alexandru Stan vrea să continue și să dezvolte brandul TNW, inclusiv o preluare ce include site-ul, brandurile și comunitatea de contributori.

Motivul selecției: Reprezintă un salt important al unui antreprenor român pe scena internațională tech.

O aeronavă militară C-130 Hercules a efectuat o misiune de evacuare medicală, preluând din Israel opt pacienți palestinieni și 29 de aparținători pentru transportul către spitalele din România și alte state europene.

Echipajul a oferit asistență medicală pe timpul zborului, iar după aterizare pacienții au beneficiat de transport și îngrijiri suplimentare la sol.

Operațiunea face parte dintr-un program mai amplu de sprijin umanitar pentru populația civilă din Fâșia Gaza, realizată în colaborare cu instituțiile europene și internaționale.

Motivul selecției: Operațiunea reflectă rolul strategic al României în asistența umanitară europeană.

Un bărbat de 58 de ani din Slatina a fost urmărit de poliție timp de aproximativ trei kilometri după ce a refuzat să oprească la semnalul forțelor de ordine, constatându-se că nu purta centura de siguranță și nu avea luminile aprinse.

După blocarea mașinii prin autospeciale, șoferul a agresat mașina poliției cu portiera, iar ulterior a sunat la 112 și a acuzat un abuz fizic din partea agenților, însă nu a rămas internat în spital.

Este cercetat penal pentru distrugere și purtare abuzivă, în contextul unui incident tensionat care ridică probleme legate de aplicarea legii și respectarea drepturilor cetățenilor.

Motivul selecției: Incidentul scoate în evidență probleme de conduită, siguranță rutieră și relația tensionată dintre cetățeni și forțele de ordine.

Dana Dărăban, director executiv al ACUE, a declarat că plafonul de preț la gaze ar trebui eliminat începând cu 1 aprilie 2026, iar o ieșire planificată de sub acest plafon trebuie gestionată atent, în special pe perioada sezonului cald.

Ea a explicat că un program numit „gas release program” ar asigura vizibilitate furnizorilor asupra cantităților de gaze disponibile în piața angro, eliminând astfel incertitudinea privind accesibilitatea surselor și stabilizând prețurile.

Potrivit Dărăban, acest program ar putea fi introdus în luna ianuarie 2026 și este văzut ca un instrument ce ar limita creșteri bruște ale prețurilor, benefic atât pentru furnizori cât și pentru consumatorii finali.

Motivul selecției: Gestionarea eficientă a pieței de gaze este esențială pentru stabilitatea prețurilor și buna funcționare economică în România.

Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit prima oară după eșecul electoral la Primăria Capitalei, unde candidatul Daniel Băluță a ocupat doar locul trei.

Președintele Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va evalua modul în care sunt implementate propunerile sale în coaliție pentru a decide rămânerea la putere sau trecerea în opoziție.

Această analiză va include negocierile legate de reforma administrației și bugetul pe 2026, iar o decizie finală este așteptată în primele luni ale anului următor.

Motivul selecției: Decizia PSD poate modifica stabilitatea actualei coaliții guvernamentale.

România și-a depus candidatura oficială pentru a găzdui viitoarea Autoritate Vamală a Uniunii Europene (EUCA), o instituție cheie destinată să asigure coordonarea și analiza riscurilor la nivel vamal pentru întregul spațiu comunitar.

Candidatura României este susținută de capacitatea de a gestiona volume semnificative de comerț și de a acoperi o frontieră externă extinsă a Uniunii, poziționând țara ca un nod critic pentru securitatea economică a UE.

EUCA va opera o platformă unificată de date vamale, înlocuind sistemele fragmentate naționale, ceea ce va contribui la un comerț mai sigur și mai eficient, prevenind fraudele și facilitând digitalizarea procedurilor.

Motivul selecției: Mutarea poziționează România ca un actor important în cadrul politicii comerciale și de securitate europeană, implicând responsabilități operaționale majore.

Conform datelor Eurostat pe anul 2024, Uniunea Europeană găzduia aproximativ 33,5 milioane de companii active, cu un număr total de angajați de 164 milioane și o cifră de afaceri cumulată de circa 38,7 mii de miliarde de euro.

Marile întreprinderi (peste 249 angajați), care constituie doar 0,2% din companii, au generat 51,3% din cifra totală de afaceri, angajând 36,3% din forța de muncă. Companiile mici și mijlocii reprezintă majoritatea firmelor și contribuie proporțional la ocuparea forței de muncă.

Sectorul serviciilor domină ca volum și număr de companii, urmate de industrie, comerț și construcții, iar statisticile evidențiază o piață diversificată cu roluri economice și sociale diferite.

Motivul selecției: Această statistică oferă perspectiva structurii economice europene, în care firmele mari au un impact disproporționat față de numărul lor.

Alexandru Stan, un om de afaceri român și fondatorul Tekpon, a anunțat preluarea publicației și conferinței olandeze The Next Web de la grupul britanic Financial Times. The Next Web este recunoscută ca o platformă de informare și evenimente pentru comunitatea tech și startup din Europa.

Prin această achiziție, Stan intenționează să continue organizarea evenimentelor anuale la Amsterdam și să extindă cu posibile ediții la Londra. De asemenea, se dorește menținerea tradiției de informare și networking pentru antreprenorii din tehnologie.

Aceasta preluare vine după decizia Financial Times din septembrie 2025 de a închide The Next Web. Mutarea românului este considerată un pas important în susținerea și dezvoltarea ecosistemului tech european, cu accent pe startup-uri și inovație.

Motivul selecției: Această achiziție reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea ecosistemului de startup-uri și tehnologie din Europa și pentru implicarea antreprenorilor români la nivel internațional.

Începând cu 1 ianuarie 2026, românii vor resimți o creștere a prețurilor la carburanți, țigări și băuturi alcoolice, ca urmare a majorărilor accizelor impuse de Guvern.

Benzina și motorina vor costa cu aproximativ 34 de bani mai mult pe litru, în timp ce prețul băuturilor alcoolice tari va crește cu aproximativ 2,6 lei pe litru. Vinul și berea vor avea și ele accize mai mari, cu scumpiri mai mici.

Aceste majorări pot conduce la creșteri în lanț în prețurile altor bunuri, influențând costurile pentru consumatori și afacerile conexe.

Motivul selecției: Creșterea accizelor va influența costul traiului și poate avea efecte economice asupra consumatorilor și inflației.

Donald Trump a declarat în interviu că Ucraina trebuie să organizeze alegeri prezidențiale, considerând că războiul nu trebuie folosit ca pretext pentru amânarea procesului democratic, deși legislația ucraineană interzice alegerile în timp de conflict.

El a criticat conducerea lui Zelenski, susținând că democrația este pusă în pericol și că populația ucraineană ar trebui să aibă posibilitatea de a alege noul președinte.

Președintele ucrainean a respins sugestiile de cedare a teritorilor și a reafirmat angajamentul pentru combaterea agresiunii militare, accentuând că dezbaterile privind teritoriile sunt în curs, fără compromisuri definitive.

Motivul selecției: Presiunile lui Trump pot complica eforturile diplomatice și susținerea internațională pentru Ucraina în contextul conflictului militar.

Coupang, cel mai mare retailer online din Coreea de Sud, a suferit o breșă de securitate în care date personale ale aproximativ 33,7 milioane de clienți au fost expuse. Datele conțin informații sensibile, dar nu includ detaliile de plată.

Poliția din Seul a făcut percheziții la sediul companiei și investighează implicarea unui fost angajat de origine chineză, suspectat de accesarea neautorizată și dezvăluirea datelor. Ancheta continuă, iar suspectul nu a fost încă reținut.

Acest caz ridică probleme privind protecția datelor și securitatea cibernetică, fiind similar cu alte incidente recente, inclusiv la operatorul SK Telecom, afectând milioane de utilizatori.

Motivul selecției: Incidentul evidențiază riscurile de securitate cibernetică în companiile mari și impactul asupra confidențialității utilizatorilor în era digitală.

Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, a subliniat că Uniunea Europeană reprezintă esența libertății, sugerând că orice critică privind libertățile civile ar trebui îndreptată spre Rusia, unde libertățile fundamentale sunt restricționate.

Ea a răspuns astfel criticilor formulate de oficiali americani la adresa politicilor UE, precizând că aceste acuzații par să fie menite mai mult să provoace decât să ajute dialogul. Totodată, Kallas a reafirmat că SUA rămân cei mai importanți aliați ai Europei.

De asemenea, oficiala europeană a atras atenția asupra unui potențial „duel al declarațiilor” care nu ar servi intereselor comune, pledând pentru dialog și cooperare între partenerii transatlantici.

Motivul selecției: Declarațiile evidențiază tensiunile geopolitice și disputele dintre UE și SUA în contextul politicii externe și al libertăților civice.

În urma unui val record de incursiuni ale dronelor în apropierea aeroporturilor germane, autoritățile de la Berlin au înființat o unitate specializată pentru detecția și neutralizarea acestor aparate neautorizate.

Numărul incidentelor a crescut semnificativ în 2025, inclusiv folosirea unor drone mari și experimentale, ceea ce a condus la închideri și perturbări ale operațiunilor aeroportuare precum cele din Berlin și München.

Ministerul de Interne și Asociația Aviației Germane coordonează dezvoltarea tehnologiei și a comunicării între forțele de ordine și armata germană pentru a proteja infrastructura critică și a evita încălcările spațiului aerian.

Motivul selecției: Această măsură reflectă noi provocări de securitate pentru infrastructura esențială și creșterea riscurilor tehnologice în Europa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea într-o discuție discretă de aproximativ 30 de minute la Castel Gandolfo, în timpul vizitei oficiale din Italia.

Tema principală a discuțiilor a fost necesitatea unui dialog continuu pentru soluționarea conflictului, precum și soarta prizonierilor de război și repatrierea copiilor ucraineni separați de familiile lor în contextul războiului. Vaticanul și Papa au exprimat susținerea pentru o pace justă și durabilă.

Această întâlnire urmează unor discuții anterioare cu lideri europeni și reflectă rolul activ pe care Vaticanul îl caută în sprijinirea procesului diplomatic în Ucraina.

Motivul selecției: Întâlnirea simbolizează interesul Vaticanului în medierea păcii și sprijinul pentru Ucraina într-un moment dificil al conflictului internațional.

După un an 2025 marcat de scăderea finanțărilor, ONU a anunțat o reducere a solicitării de fonduri pentru ajutor umanitar în 2026, solicitați fiind 28 miliarde de dolari pentru sprijinirea a circa 135 milioane de persoane vulnerabile.

Fondurile mai mici au dus deja la închiderea unor programe și reducerea personalului agențiilor ONU, iar estimările indică o creștere a nevoilor în contextul conflictelor și dezastrelor naturale.

Șeful OCHA a făcut apel la o reformă a modului în care se oferă ajutorul, reducerea birocrației și sporirea eficienței, subliniind că investirea în ajutor umanitar este mult mai redusă comparativ cu cheltuielile militare globale.

Motivul selecției: Aceasta reflectă dificultățile financiare globale și impactul asupra capacității ONU de a răspunde crizelor umanitare majore.

În decembrie 2025, nouă aeronave militare ale Chinei și Rusiei au traversat Zona de Identificare a Apărării Aeriene (KADIZ) a Coreei de Sud fără să anunțe în prealabil autoritățile sud-coreene. Printre acestea s-au numărat și bombardiere rusești.

Coreea de Sud a reacționat prin ridicarea avionelor sale de vânătoare pentru a monitoriza situația, deși nu a fost încălcat spațiul aerian teritorial propriu. Intrarea în KADIZ permite identificarea timpurie a avioanelor și este o zonă de supraveghere, nu de suveranitate aeriană.

Acest gen de manevre nu sunt noi, dar recent s-au intensificat, inclusiv datorită tensiunilor geopolitice din regiune, cu un număr record de incursiuni raportate în ultimii ani.

Motivul selecției: Incidentul crește tensiunile regionale și subliniază rivalitatea strategică din zona Asia-Pacific între marile puteri.

În județul Vaslui, un bărbat și o femeie au fost arestați pentru șantaj după ce au pus la cale o înscenare a răpirii femeii, încercând să obțină 47.000 de euro de la concubinul ei. Filmuirea unui videoclip cu femeia legată și inconștientă a fost folosită în acest scop.

Poliția din Bârlad a investigat cazul, iar în urma probelor legate de această înscenare, cei doi inculpați au fost reținuți pentru 24 de ore și ulterior arestați preventiv pentru 30 de zile.

Ancheta continuă pentru a stabili toate detaliile infracționale și implicarea altor persoane. Incidentul subliniază pericolul unor astfel de escrocherii care vizează intimidarea și obținerea de bani pe căi ilegale.

Motivul selecției: Capturarea și condamnarea infractorilor ce operează în mod fraudulos protejează siguranța comunității și împiedică extorcarea ilegală.

Un polițist din București a fost condamnat cu suspendare după ce a recunoscut că a primit mită pentru a introduce bunuri interzise deținuților, inclusiv telefoane mobile și alcool. Condamnarea a fost de doi ani și cinci luni, în baza unui acord de recunoaștere a vinovăției confirmat de instanță.

Ancheta a relevat că, între octombrie 2023 și mai 2025, agentul a primit mai multe sume de bani pentru a introduce bunuri și a permite deținuților acces în spații nepermise. De asemenea, agentul a facilitata accesul ilegal la telefonul mobil și curtea de plimbare pentru unii deținuți.

Cercetările au fost realizate de Direcția Generală Anticorupție, iar cazul subliniază încă o dată vulnerabilitățile sistemului de detenție și necesitatea reformelor și supravegherii stricte în aceste instituții.

Motivul selecției: Cazul evidențiază problemele de corupție din sistemul penitenciar și riscurile asupra siguranței instituțiilor de detenție.

Agentul de poliție din cadrul unui centru de reținere și arestare preventivă din București a fost condamnat pentru luare de mită repetată și pentru introducerea ilegală de bunuri interzise către persoanele private de libertate.

În perioada octombrie 2023 - mai 2025, polițistul a primit bani pentru a permite deținuților accesul la telefoane mobile, cartele SIM, alcool și alte obiecte interzise și pentru a facilita accesul acestora în incinte neprevăzute legal.

Procedura a fost descoperită și documentată de Direcția Generală Anticorupție, iar sentința a fost pronunțată în baza unui acord de recunoaștere a vinovăției, confirmat de instanță în decembrie 2025.

Motivul selecției: Cazul reflectă problemele de integritate în sistemul penitenciar și nevoia de consolidare a controlului anti-corupție.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan pentru a-i cere demiterea ministresei Mediului, Diana Buzoianu, în urma problemei lipsei apei potabile din județul Prahova. De asemenea, social-democrații solicită schimbarea conducerii Apele Române și desființarea companiei ESZ Prahova, integral sub controlul Consiliului Județean Prahova.

PSD a amenințat că va ieși de la guvernare dacă aceste cerințe nu sunt respectate, iar în ședința partidului s-au dezbătut aceste probleme. Liderul social-democrat a precizat că analiza va continua până la sosirea proiectului bugetului pe anul următor. În cazul în care propunerile PSD nu vor fi implementate, partidul va lua o decizie privind menținerea în coaliție.

Mai mulți reprezentanți ai PSD, împreună cu AUR, au cerut public demisia Danei Buzoianu, în cadrul unei dezbateri parlamentare. Astfel, criza apelor potabile a generat o dispută politică accentuată, care ar putea influența viitorul coaliției de guvernare.

Motivul selecției: Conflictul din coaliția de guvernare privind gestionarea crizei apei din Prahova evidențiază tensiuni politice majore ce pot afecta stabilitatea executivului.

Friedrich Merz a declarat că UE trebuie să-și asume o politică de securitate mai independentă de SUA, criticând anumite aspecte ale strategiei de securitate americană care anticipează un declin al Europei.

Cancelarul german a afirmat că Europa este capabilă să-și apere democrația și că nu are nevoie ca SUA să salveze situația, pledând pentru o cooperare între parteneri responsabili.

El a subliniat că unele elemente din documentul american privind securitatea nu sunt acceptabile pentru perspectiva europeană, evidențiind îngrijorarea față de o potențială subminare a suveranității europene.

Motivul selecției: Poziția Germaniei reflectă o schimbare de perspectivă asupra relațiilor transatlantice și a autonomiei strategice a UE.

Ionuț Stroe, deputat PNL, a cerut guvernului să accelereze inițierea legii de ratificare a Convenției Macolin, un acord european care vizează prevenția aranjamentelor de meciuri, manipularea rezultatelor și spălarea banilor în domeniul sportiv.

Convenția, semnată de România în decembrie 2024, este considerată un instrument esențial pentru lupta împotriva corupției sportive și menținerea transparenței în competițiile naționale și internaționale.

Deputatul a subliniat că fenomenul trucării meciurilor are rădăcini istorice în România și că adoptarea rapidă a acestui cadru legal ar spori încrederea în sport și concursuri corecte.

Motivul selecției: Combaterea corupției în sport este esențială pentru menținerea integrității competițiilor și pentru respectarea reglementărilor europene.

Într-un interviu, Donald Trump a descris Europa ca un grup de națiuni în declin, conduse de lideri pe care îi consideră slabi și excesiv de preocupați de corectitudinea politică. El a criticat în special modul în care Europa gestionează migrația și conflictul din Ucraina.

Trump a afirmat că unele țări europene nu vor mai fi viabile dacă nu-și schimbă politica de frontieră și a nominalizat primarul Londrei, Sadiq Khan, drept exemplu negativ, atribuindu-i alegerea imigrației masive.

La rândul său, președintele american și-a reafirmat intenția de a susține politicieni europeni aliniați cu propria viziune, ignorând reacțiile critice ale unor lideri europeni care au cerut respectarea suveranității și a proceselor democratice locale.

Motivul selecției: Declarațiile lui Trump amplifică tensiunile transatlantice și ridică întrebări despre viitoarele relații SUA - Europa în contextul geopolitic actual.

Vizita în România a ministrului german al Apărării, Boris Pistorius, a fost anulată din motive de sănătate, mai precis o infecție asemănătoare gripei, anunță Guvernul României și Ministerul Apărării Federal din Germania.

În ciuda anulării întâlnirii oficiale programate pentru baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, colaborarea între cele două ministere va continua la nivel de secretari de stat, pentru a nu afecta cooperarea bilaterală.

Pistorius trebuia să desfășoare o vizită tradițională pentru a mulțumi soldaților germani staționați în afara țării, inclusiv cei din România și Polonia, ca parte a eforturilor de securitate în Flancul Estic.

Motivul selecției: Evenimentul afectează agenda cooperării militare bilaterale și proiectele comune din cadrul NATO și Flancul Estic.

Marius Budăi, deputat PSD și fost ministru al Muncii, a declarat că salariul minim trebuie să crească în 2026 pentru a evita dezechilibrele sociale și a susținut că nu va vota o lege de înghețare a acestuia, contrar intențiilor guvernamentale.

El a criticat guvernul condus de Ilie Bolojan pentru creșterea TVA care afectează puterea de cumpărare a celor cu venituri mici și a atras atenția că înghețarea salariului minim ar amplifica decalajele sociale, riscând recesiunea.

Deputatul a precizat că guvernarea trebuie să respecte electoratul PSD și să promoveze politici care susțin salariile celor mai vulnerabili, exprimându-și nemulțumirea față de abordările guvernamentale actuale.

Motivul selecției: Discuția legată de salariul minim reflectă tensiunile politice și economice din România privind politicile salariale și protecția socială.

Vasile Dîncu, vicepreședinte PSD, a explicat că eșecul lui Daniel Băluță la alegerile parțiale din București s-a datorat lipsei unui discurs politic puternic în campanie. El apreciază însă activitatea lui Băluță ca fiind bună și amintește că bucureștenii preferă un lider care să provoace schimbări.

În privința coaliției de guvernare, Dîncu a recunoscut nemulțumiri în interiorul PSD față de activitatea USR, menționând scandaluri și lipsă de dialog, dar a declarat că partidul este încă angajat în guvernare și nu susține ieșirea imediată.

El a subliniat că vor continua reformele și strategia de reconstrucție a PSD, iar victoria lui Marcel Ciolacu în Buzău arată că partidul este pe calea cea bună, chiar dacă Bucureștiul rămâne o provocare electorală.

Motivul selecției: Analiza internă a PSD relevă tensiuni și posibile schimbări strategice în coaliția guvernamentală, cu impact asupra stabilității politice.

Sorin Grindeanu, președintele PSD, a afirmat că partidul său nu va vota moțiunea de cenzură depusă în Parlament de opoziție, subliniind faptul că social-democrații rămân parteneri în coaliție.

El a explicat că PSD va lua o decizie privind continuarea participării în guvern doar după o analiză internă care va include modul cum sunt tratate propunerile de reformă și cum se construiește bugetul pentru anul următor.

Grindeanu a exclus ideea de șantaj politic și a arătat că orice decizie va fi asumată, fără a susține moțiuni de cenzură în situația în care PSD ar hotărî să iasă din coaliție.

Motivul selecției: Decizia PSD influențează stabilitatea coaliției de guvernare și guvernarea viitoare a României.

În urma unei ședințe interne, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va intra într-o perioadă de analiză referitoare la participarea la guvernare, decizia finală urmând să fie votată după ce premierul va prezenta liniile mari ale bugetului pe 2026.

Grindeanu a precizat că vor fi evaluate fiecare propunere făcută de PSD și modul în care acestea sunt implementate în coaliție, argumentele pentru respingerile eventuale, iar această analiză acoperă teme precum salariul minim și politicile publice locale sau centrale.

De asemenea, președintele PSD a reafirmat că social-democrații nu vor vota moțiunea de cenzură depusă de opoziție câtă vreme sunt parteneri în guvern, iar ieșirea din coaliție s-ar face doar decis și asumat.

Motivul selecției: Această analiză internă poate influența stabilitatea coaliției de guvernare și direcția politicilor publice din România.

După o vizită la Washington, fostul ministru Sebastian Burduja a evidențiat angajamentul ferm al Statelor Unite privind securitatea României și colaborarea în domenii strategice precum energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare.

În declarațiile făcute pe pagina sa de Facebook, Burduja a menționat sprijinul unor lideri americani importanți, printre care Speakerul Camerei Reprezentanților și membri ai Congresului, care au subliniat importanța României ca partener strategic puternic și de încredere.

El a reafirmat că se lucrează la proiecte comune strategice care vor întări și mai mult legăturile dintre cele două țări, adăugând că aceste eforturi vor aduce România și SUA mai aproape decât oricând.

Motivul selecției: Consolidarea parteneriatului strategic dintre România și SUA are implicații majore pentru securitatea regională și dezvoltarea economică.

Mai multe organizații neguvernamentale și zeci de jurnaliști au adresat o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan, criticând modul în care guvernul său relaționează cu presa, caracterizat ca opacitate și agresivitate.

Scrisoarea a fost declanșată de un incident în care un angajat al Guvernului a împiedicat și chiar a împins jurnaliștii care încercau să ia declarații de la premier, semnalând un model mai larg de restricții și comunicare tardivă privind agenda guvernamentală.

Jurnaliștii și ONG-urile solicită premierului să asigure nu doar în mod declarativ, ci și în practică, dreptul la informare liberă și accesul neîngrădit la evenimentele și deciziile guvernamentale, pentru consolidarea democrației.

Motivul selecției: Susținerea libertății presei și accesul la informații sunt esențiale pentru democrație și statul de drept, iar aceste apeluri reflectă tensiuni între guvern și mass-media.

Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, a stârnit controverse după ce a fost filmată numind protestatare feministe drept „ticăloase nenorocite”, înainte de spectacolul comediantului Ary Abittan, acuzat anterior de viol.

Protestele au avut loc după ce femeile au întrerupt spectacolul purtând măști cu chipul actorului și scandând acuzații, iar declarația lui Brigitte Macron a fost criticată de numeroși actori și politicieni francezi.

Biroul lui Macron a arătat că remarca trebuia interpretată ca o critică a metodelor radicale ale protestatarilor, dar incidentul a generat reacții dure în societatea franceză privind respectul pentru victime și libertatea opiniei.

Motivul selecției: Reacțiile publice la aceste declarații arată tensiunile sociale legate de protecția victimelor și libertatea de exprimare în Franța.

Liga Profesionistă de Fotbal a anunțat echipa ideală a etapei a 19-a în SuperLiga României, unde Metaloglobus București a reușit să includă doi jucători remarcabili, contribuind la succesul echipei în fața Farului.

Bogdan Andone, antrenorul FC Argeș, a primit distincția de antrenorul etapei după o rundă în care echipa sa a înregistrat un rezultat puternic ce o apropie de pozițiile de top din clasament.

Această etapă a evidențiat evoluții notabile ale celor două echipe nou-promovate și a adus în prim-plan jucători și antrenori care au oferit performanțe de calitate.

Motivul selecției: Recunoașterea performanțelor individuale și de echipă în SuperLiga susține dezvoltarea fotbalului românesc și stimulează calitatea competiției.

Pentru ediția 2026 a Cupei Mondiale de Fotbal, FIFA va implementa pauze de hidratare obligatorii de trei minute în fiecare repriză, indiferent de temperatura de afară sau de prezența unui acoperiș.

Aceste pauze vor fi semnalate prin fluierul arbitrului și pot fi programate chiar devreme în repriză dacă apar întreruperi, cum ar fi accidentele.

Decizia vine după solicitări din partea jucătorilor și antrenorilor care au subliniat necesitatea unor pauze în meciurile disputate în condiții de caniculă sau umiditate ridicată, pentru a preveni epuizarea.

Motivul selecției: Măsura răspunde solicitărilor pentru sănătatea și siguranța jucătorilor în condiții de temperaturi ridicate și efort susținut în competiții peste 90 de minute.