Autoritățile române au confirmat un caz nou de lepră la o femeie din Asia care lucrează ca maseuză într-un salon SPA din Cluj-Napoca, iar alte trei cazuri suspecte sunt în curs de evaluare. Măsurile luate includ anchete epidemiologice extinse, dezinfecție cu ozon și suspendarea activității salonului.

Ministerul Sănătății precizează că lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate scăzută, care necesită contact prelungit pentru transmitere. Riscul pentru populația generală este redus, mai ales după începerea tratamentului. Ultimul caz în România a fost diagnosticat în 1981.

Specialiștii au exclus tuberculoza prin teste genetice, iar în colaborare cu OMS și ECDC monitorizează cu atenție evoluția cazurilor. Sunt intensificate testările celor care au intrat în contact cu pacienții și se evaluează condițiile de muncă ale angajatelor de origine asiatică.

Motivul selecției: Este un caz extrem de rar și alarmant pentru sănătatea publică în România.

Andrew și Tristan Tate, cunoscuți influenceri apropiați unor cercuri conservatoare, au fost eliberați din arestul românesc în urma intervenției unor oficiali americani, inclusiv în contextul învestirii lui Donald Trump. Frații sunt investigați pentru trafic de persoane, viol și abuz asupra unor minore.

Ancheta realizată de New York Times se bazează pe interviuri și documente judiciare, arătând că frații Tate au forțat mai multe femei, inclusiv adolescente, să producă materiale pornografice, limitându-le libertatea. Aceștia au legături cu media de dreapta și membrii familiei Trump.

Victor Ponta și Richard Grenell au avut discuții legate de cazul Tate, cu declarații contradictorii. Deși au fost eliberați, investigațiile continuă atât în România, cât și în Marea Britanie, iar acuzațiile rămân în vigoare. Frații Tate și-au construit o afacere profitabilă axată pe influență online și conținut controversat.

Motivul selecției: Eliberarea unor suspecți cu acuzații grave a stârnit controverse politice și mediatice pe plan internațional.

Președintele Volodimir Zelenski a respins orice cedare a teritoriilor ucrainene către Rusia fără ca aceasta să fie validată prin referendum, trimițând Washingtonului o nouă contrapropunere privind planul american de pace. Cele două probleme principale în negocieri sunt centrala nucleară de la Zaporojie și controlul regiunii Donețk.

Planul inițial american, care prevedea cedarea întregului Donbas către Rusia, a fost revizuit, având acum 20 de puncte. Ucraina solicită și garanții de securitate occidentale și sprijin pentru reconstrucție. Zelenski menționează discuții și despre zone demilitarizate și economice libere în estul Ucrainei, dar orice compromis trebuie asumat de populația ucraineană.

Negocierile sunt complexe și implică și lideri europeni, iar Zelenski subliniază necesitatea unui armistițiu doar prin acord-cadru. Rusia a revendicat recente câștiguri teritoriale, iar situația rămâne tensionată pe front, cu momente contradictorii între anunțurile părților beligerante.

Motivul selecției: Deciziile privind frontul estic și un război cu impact global sunt urmărite cu atenție internațională.

Rusia a anunțat capturarea orașului Siversk, situat în regiunea Donețk, considerat o poziție strategică pentru avansarea spre orașele mari Kramatorsk și Sloviansk, rămase în mâinile Ucrainei. Anunțul a fost făcut oficial de șeful Statului Major rus în prezența lui Vladimir Putin.

Forțele ucrainene au negat însă pierderea controlului asupra Siversk, afirmând că păstrează pozițiile acolo și că resping tentativele de infiltrare ale trupelor ruse, susținând că majoritatea atacurilor sunt neutralizate. Orașul a suferit distrugeri semnificative în cursul confruntărilor.

În paralel, Rusia continuă ofensiva în alte zone din estul Ucrainei, revendicând ocuparea unor orașe strategice. Negocierile de pace între Ucraina, Rusia și SUA rămân tensionate, Rusia cerând cedarea completă a regiunii Donbas și reducerea armatei ucrainene.

Motivul selecției: Situația tensionată din estul Ucrainei prezintă o luptă intensă pentru controlul unor orașe cheie, cu implicații majore asupra evoluției conflictului.

Președinta Curții de Apel București a susținut că documentarul Recorder reprezintă o «instigare publică împotriva ordinii constituționale», șocând organizațiile de media. ActiveWatch consideră această declarație o formă de intimidare împotriva jurnaliștilor și a instituției media.

Organizația atrage atenția că astfel de intervenții din partea unor magistrați într-o poziție înaltă subminează libertatea de exprimare și pot descuraja anchetele jurnalistice asupra sistemului de justiție. ActiveWatch cere intervenția fermă a CSM pentru protejarea presei.

Aceasta face apel la respectarea rolului fundamental al presei într-o democrație, ca ceas de veghe al puterilor statului, și condamnă ferm orice tentative de intimidare venite din instituții de justiție. Cazul subliniază tensiunile dintre justiție și media în România.

Motivul selecției: Afirmațiile afectează libertatea presei și sunt un semnal de alarmă pentru democrație.

Președintele României, Nicușor Dan, a adresat o invitație magistraților la o discuție deschisă, fără limită de timp, pentru data de 22 decembrie, pe tema problemelor de integritate și presiunilor în justiție. Acesta subliniază gravitatea situației semnalate de peste 200 de magistrați.

El cere trimiterea până pe 18 decembrie a documentelor explicite legate de aceste probleme, pe care le va analiza personal în perioada imediat următoare, declarând necesitatea de asumare în interiorul profesiei pentru a duce reformele necesare.

Totodată, aproape 180 de judecători și procurori au semnat o scrisoare de susținere pentru colegii care au reclamat presiunile și disfuncționalitățile din justiție, pledând pentru un sistem independent și onest, în beneficiul cetățeanului.

Motivul selecției: Este un apel oficial la transparență și reformă în sistemul judiciar, într-un moment tensionat.

Un caz de lepră a fost confirmat la o asiatică care lucrează ca maseuză la un salon SPA din Cluj-Napoca, iar alte trei femei angajate în același loc sunt în curs de evaluare medicală. Autoritățile au anunțat luarea unor măsuri epidemiologice stricte pentru a gestiona situația cu responsabilitate și pentru a proteja populația.

Investigațiile medicale realizate au exclus tuberculoza și au confirmat prezența bacteriei Mycobacterium leprae la unul dintre cazuri. Tratamentul specific recomandat de Organizația Mondială a Sănătății a fost demarat, ceea ce reduce semnificativ riscul de transmitere a bolii.

DSP și Ministerul Sănătății au dispus dezinfecția spațiilor, verificarea vestiarelor, intensificarea curățeniei și suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice. Populația este asigurată că lepra nu se transmite prin contactul obișnuit și că riscul de răspândire este scăzut.

Motivul selecției: Este primul caz confirmat de lepră în România după mulți ani și implică măsuri urgente pentru prevenirea răspândirii bolii.

Patru angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca, toate originare din Asia, sunt investigate în urma suspiciunilor de lepră. Două dintre ele au fost supuse investigațiilor medicale care au confirmat un caz, în timp ce altele sunt în monitorizare continuă.

Ministerul Sănătății și DSP au dispus măsuri stricte, cum ar fi dezinfecția cu ozon, verificări ale spațiilor de lucru și suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei. Tratamentul specific OMS pentru lepră a început pentru persoanele afectate, ceea ce reduce riscul de transmitere.

Ministrul Sănătății a transmis informații importante pentru liniștea populației, subliniind că lepra nu se transmite prin contact social obișnuit și că riscul general pentru comunitate este redus. Situația este monitorizată zilnic în colaborare cu instituțiile naționale și internaționale.

Motivul selecției: Reapariția leprei, o boală rară, necesită o gestionare atentă pentru prevenirea oricărei epidemii și informarea corectă a populației.

Avionul de atac la sol A-10 Thunderbolt II, cunoscut și sub numele de „Mistreț”, a fost salvat de la retragere datorită unei decizii a Congresului SUA care a blocat planurile Forțelor Aeriene de a-l scoate din uz până în 2026. Legislativii au impus păstrarea unei flote minime operative de 93 de aparate.

A-10 este apreciat pentru tunul său puternic și rezistența sa la daune, oferind un sprijin aerian crucial trupelor terestre. Cu toate acestea, forțele aeriene americane au dorit să-și concentreze resursele pe avioanele de generația a cincea, precum F-35, considerând A-10 depășit din punct de vedere tehnologic.

Decizia crează o dilemă logistică, deoarece nu au fost alocate fonduri pentru întreținerea aeronavelor, iar unitățile responsabile de modernizarea lor au fost desființate recent. Totuși, A-10 rămâne un simbol de rezistență și eficiență tactică, așteptând un înlocuitor adecvat.

Motivul selecției: Ilustrează importanța echilibrului între inovație tehnologică și valoarea practică a echipamentelor testate în teren, în contextul securității naționale americane.