Imediat după Revoluție, justiția românească a ieșit din cadrul comunist prin abrogarea pedepsei cu moartea și reforme legislative privind organizarea instanțelor și statutul profesiilor juridice. Totuși, independența magistraților a rămas limitată, cu CSM-ul funcționând sub autoritatea politicului.

În anii 2000, sub presiune externă și internă, au fost implementate reforme importante, precum înființarea procurorilor anticorupție și modificarea mecanismelor de recrutare a magistraților. Totuși, după 2010, controlul politic s-a intensificat prin atribuții extinse pentru ministrul Justiției.

Procesul de reformă continuă să fie marcat de tensiuni, iar independența justiției este obiectul dezbaterilor publice și politice. Evoluțiile recente arată însă o nevoie constantă de echilibru între reforma instituțională și interferența politică.