Dominic Fritz a declarat într-o intervenție media că este halucinant cum Sorin Grindeanu folosește numele lui Liviu Dragnea ca o tactică de intimidare în conflictele politice. Fritz amintește că Grindeanu a fost premier când a fost adoptată controversata OUG 13 și deci este parte a responsabilității pentru situația actuală a justiției.

El atrage atenția că legile justiției sunt votate de parlamentari, iar schimbarea sistemului se poate face numai prin adoptarea altor legi de către acestea. Fostul lider al USR subliniază că Grindeanu nu se poate ascunde în spatele numelor altora pentru a evita responsabilitatea.

Sorin Grindeanu a afirmat recent că implicarea politicului în justiție face rău, iar cei care trebuie să hotărască în domeniul justiției sunt profesioniștii și nu partidele politice. El a pus în discuție calitatea conducerii USR, comparând-o cu cea a fostului lider PSD, Liviu Dragnea.

Motivul selecției: Disputa politică privind justiția influențează climatul politic și legislativ din România.

Donald Trump a continuat seria atacurilor la adresa foștilor președinți Barack Obama și Joe Biden prin amplasarea unor plăci critice la Casa Albă. Aceste inscripții conțin descrieri dure, denumiri controversate și acuzații nefondate, reflectând o poziție agresivă față de predecesorii săi din Partidul Democrat.

Potrivit AFP, placa dedicată lui Obama îl descrie drept „una dintre cele mai controversate figuri politice din istorie” și îl denumește „Barack Hussein Obama”, replicând astfel apelativul folosit de Trump în teoriile conspirației despre originile sale. În cazul lui Joe Biden, inscripția îl caracterizează drept „Somnorosul Joe Biden”, considerat „cel mai prost președinte din istoria Statelor Unite” și îi reproșează fraudarea alegerilor din 2020, acuzații invalidate.

De când a revenit la putere la 20 ianuarie, Trump a transformat Casa Albă într-un spațiu creat să-i celebreze imaginea personală, includând o sală de bal nouă, ornamente aurite și portrete proprii, încălcând tradiția ca efigiile președinților să fie expuse doar post-mandat. Acest gest accentuează climatul tensionat și divizat al politicii americane actuale.

Motivul selecției: Incidentul reflectă tensiunile politice și stilul conflictual al lui Trump, având impact asupra imaginii și climatului politic din SUA.

Consumul în România a scăzut semnificativ în octombrie 2025, cu aproximativ 4,6% față de anul anterior, din cauza inflației ridicate și a creșterii salariale insuficiente. Aceasta reflectă o ajustare rațională a consumatorilor în fața scăderii puterii de cumpărare.

Președintele CFA România susține că dacă această tendință continuă, economia ar putea înregistra două trimestre consecutive cu contracții, ceea ce ar defini o recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut deja cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul precedent.

Deși pentru întreg anul este preconizată o creștere economică ușoară, atenția este îndreptată spre efectele scăderii consumului, iar o posibila majorare a TVA este în discuție în funcție de evoluția veniturilor bugetare.

Motivul selecției: Evoluția economică afectează nivelul de trai și politicile fiscale din România.

Interpol a emis alerte roșii pentru doi suspecți ucraineni implicați în sabotaj feroviar în Polonia, presupus comis în numele serviciilor secrete ruse. Atacurile au vizat o linie feroviară între Varșovia și Lublin, importantă pentru aprovizionarea locală și pentru ajutoare militare.

Suspecții, Ievhenii Ivanov și Oleksandr Kononov, au vârste de 41 și respectiv 39 de ani, și se crede că au fugit în Belarus. Ei sunt acuzați de sabotaj, punerea în pericol a transportului terestru și utilizarea de materiale explozive, infracțiuni de o gravitate maximă.

Acesta este unul dintre multiplele acte de război hibrid raportate în regiune, iar Polonia susține că sprijinul său pentru Ucraina o face o țintă a unor astfel de acte. Moscova neagă implicarea, însă incidentele s-au înmulțit în ultima perioadă.

Motivul selecției: Afectează securitatea regională și evidențiază tensiunile în conflictul Rusia-Ucraina.

Congresul american a aprobat Legea de autorizare a apărării pentru 2026, care prevăd un buget de 900 miliarde de dolari, cu o creștere față de anul precedent, și alte măsuri de întărire a forțelor armate.

Proiectul impune menținerea a cel puțin 76.000 de militari americani în Europa și interzice reduceri fără o justificare în fața Congresului. De asemenea, susține continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.

Acest gest vine în contextul unor tensiuni interne americane, cu afirmații critice ale președintelui Trump față de NATO și aliații europeni, însă Congresul reafirmă angajamentul față de securitatea transatlantică.

Motivul selecției: Sprijinul SUA pentru securitatea europeană este un element cheie în contextul tensiunilor geopolitice.

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat că vineri vor face o propunere oficială pentru postul de ministru al Apărării, vacant după demisia lui Ionuț Moșteanu. Propunerea va fi pentru o persoană calificată și cu greutate politică.

Fritz a subliniat că viitorul ministru va cunoaște programul SAFE și va ști cum să gestioneze fondurile de 16 miliarde de euro alocate armatei în următorii ani. Decizia se va lua în cadrul comitetului politic convocat joi.

Ministrul interimar Radu Miruță a afirmat că noul ministru va face parte tot din USR, iar partidul consideră important să aibă resurse proprii în loc să aducă oameni din afară.

Motivul selecției: Schimbarea ministrului Apărării influențează politicile de securitate și militare ale României.

Sute de oameni protestează periodic în fața Guvernului pentru o reformă reală a Justiției, reacționând la problemele dezvăluite în materialele jurnalistice. În ultima acțiune, au realizat o coregrafie cu mesajul „Bolojan, te sună România!”.

Participanții susțin că schimbarea în sistemul judiciar este urgentă și necesită implicare politică, exprimându-și neîncrederea față de justiție.

La protest a apărut și un grup instigator care a fost legitimat de jandarmi fără a fi sancționat, iar comunitățile civice au strâns deja circa 200.000 de semnături pentru reforma justiției.

Motivul selecției: Manifestarea evidențiază neîncrederea și dorința cetățenilor pentru reforme în justiție.