Datele Eurostat arată că în 2024, aproape 41% dintre românii din România trăiau în condiții de supraaglomerare a locuinței, fiind cea mai ridicată rată la nivel european, comparativ cu o medie de 16,9% în UE.

Supraaglomerarea este definită prin lipsa unui număr minim de camere în funcție de componența gospodăriei, inclusiv numărul de adulți, copii și relațiile de rudenie. Aceasta afectează semnificativ calitatea vieții.

Cele mai mici rate ale supraaglomerării se înregistrează în Cipru, Malta și Țările de Jos, acolo unde factorii economici și politici fac posibil accesul la locuințe mai adecvate.