În 2024, rata supraaglomerării locuințelor în Uniunea Europeană s-a redus ușor, situându-se la 16,9%, însă România a raportat cel mai mare grad, cu 40,7% dintre persoanele chestionate trăind în locuințe aglomerate.

Această situație depășește semnificativ media europeană și plasează România pe primul loc în UE la procentul populației afectate, urmată de Letonia, Bulgaria, Polonia și Croația.

Supraaglomerarea locuințelor reflectă o serie de probleme socio-economice și demografice, afectând confortul, intimitatea și bunăstarea familiilor, cu impact asupra sănătății fizice și psihice.