Ajunul Crăciunului este marcat în România și în alte țări europene prin obiceiuri și superstiții ce reflectă legătura profundă a oamenilor cu credința și tradiția. Pregătirile includ atât aspecte spirituale, cât și sociale, cum ar fi sfințirea mesei și pregătirea unor bucate specifice.

În această seară specială se păstrează tradiția postului înainte de masa de Ajun și se așteaptă apariția primei stele ca simbol al îndrumării magilor, iar copiii sunt adesea răsfățați cu colinde și daruri, în unele țări fiind obișnuit să se lase pentru Moș Crăciun lapte și biscuiți.

În anumite regiuni se păstrează tradiții vechi sau obiceiuri populare, cum ar fi ascunderea măturilor în Norvegia sau credința în pâinea de Ajun care nu mucegăiește, toate acestea contribuind la farmecul și spiritul sărbătorii de Crăciun.