Operațiunea militară americană pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, denumită „Absolute Resolve”, a fost planificată de o echipă restrânsă din administrația Trump, CIA și trupe de elită Delta Force cu câteva luni înainte. Printre pregătiri s-au numărat repetarea intervenției într-o replică exactă a reședinței fortificate a lui Maduro. CIA a monitorizat atent rutina acestuia și a avut chiar un informator în cercul său apropiat.

În ziua declanșării, Statele Unite au efectuat lovituri aeriene în apropierea Caracasului, neutralizând sistemele de apărare antiaeriană, și au trimis forțele speciale, înarmate cu tehnologie avansată, să pătrundă în locația lui Maduro. Președintele Trump a descris locația ca fiind o fortăreață extrem de bine păzită, ușile de oțel fiind tăiate pentru acces.

După ce Maduro și soția sa s-au predat, trupele americane au întâmpinat mai multe confruntări, în urma cărora au existat răniți, dar niciun deces. Operațiunea a mobilizat peste 150 de aeronave și a cuprins o vastă desfășurare militară în Caraibe, inclusiv modernizarea bazelor militare americane apropiate. Evenimentul a generat dezbateri politice și diplomatice intense.

Motivul selecției: Dezvăluirea planului detaliat și coordonarea implicată în operațiunea militară are implicații majore în politica internațională și securitatea regiunii.

Sâmbătă seară, Aeroportul Henri Coandă din București a înregistrat întârzieri importante și anulări de zboruri, conform informațiilor afișate pe site-ul oficial. Motivul principal l-au constituit condițiile meteorologice dificile în mai multe țări europene.

Problemele au fost amplificate de rotația întârziată a aeronavelor, iar printre cursele afectate se numără zborurile către Amsterdam și Tel-Aviv, unele fiind reprogramate pentru ziua următoare.

De asemenea, o cursă către Hurghada a avut o întârziere de aproape 10 ore din cauza unor probleme tehnice. Reprezentanții aeroportului sfătuiesc pasagerii să verifice statusul zborurilor cu operatorii aerieni și să urmărească actualizările oferite.

Motivul selecției: Situația afectează traficul aerian și călătoriile în această perioadă importantă a anului, iar informarea pasagerilor este esențială.

În prima sa declarație din 2026, premierul Ilie Bolojan a precizat că România susține poziția Uniunii Europene privind situația din Venezuela, în urma operațiunii speciale a SUA care a dus la capturarea lui Nicolas Maduro.

El a menționat că cetățenii români din Venezuela sunt gestionați de reprezentanța Uniunii Europene, iar ministerul român de Externe nu a raportat probleme de securitate pentru aceștia.

Bolojan și-a exprimat speranța pentru o tranziție către un regim democratic stabil în Venezuela, respingând ideea unei conflicte între Guvern și Justiție în România.

Motivul selecției: Prezintă poziția oficială a României într-un context geopolitic tensionat.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România nu a recunoscut regimul lui Nicolas Maduro, referindu-se la alegerile din Venezuela ca fiind viciate și susținând că țara noastră nu deține o ambasadă în Caracas.

El a subliniat că România analizează atent situația din America de Sud și a menționat nevoia unei conduceri democratice legitime în Venezuela.

Bolojan a dat asigurări că România se va poziționa aliniat cu Uniunea Europeană și că cetățenii români din zonă sunt monitorizați pentru siguranța lor.

Motivul selecției: Reflectă poziția diplomatică a României și implicarea în criza venezueleană.

Ambasadorul Andrei Muraru a afirmat pe Facebook susținerea intervenției americane în Venezuela, explicând că românii înțeleg efectele unui regim dictatorial, prin prisma experienței proprii.

El a transmis că Statele Unite sprijină drepturile și demnitatea cetățenilor venezueleni care cer alegeri libere și sfârșitul fricii și represiuni sub regimul Maduro.

Muraru a atras atenția că regimul Ceaușescu, similar cu cel venezuelean, a fost caracterizat prin alegeri frauduloase și violență sistematică, iar Venezuela merită o viață democratică.

Motivul selecției: Exprima poziția oficială a reprezentanței diplomatice române în SUA în criza venezueleană.

După trecerea la moneda euro, prețurile carburanților din Bulgaria sunt mai mici decât cele din România, cu un litru de benzină costând circa 6,36 lei echivalent, comparativ cu 7,66 lei în România.

Majorările de preț din România de la începutul lui 2026 se datorează creșterii accizelor, ceea ce a dus la o diferență de aproximativ 1,3 lei per litru față de Bulgaria.

Această diferență înseamnă o economie de până la 66 lei pentru un rezervor plin de 50 de litri, ceea ce determină mulți români să facă drumuri în Bulgaria pentru a alimenta mai ieftin.

Motivul selecției: Impact direct asupra costurilor zilnice ale românilor și a pieței energetice regionale.

Ioana Borșan, inspirată de vizita la un muzeu de știință în Zürich în copilărie, și-a dorit să deschidă un spațiu similar în Brașov. După vizite în peste 30 de muzee europene, a reușit să își împlinească visul în anul doi de facultate.

Muzeul se întinde pe aproape 800 de metri pătrați și cuprinde zece secțiuni educaționale interactive, acoperind subiecte de la biologie la aeronautică. Tehnologii noi precum imprimantele 3D sunt integrate în expoziții.

Proiectul a fost finanțat prin fonduri europene și a devenit o afacere socială care educă prin experiment. Ioana dorește să extindă conceptul în alte orașe din România pentru a crește accesul copiilor la educația STEM.

Motivul selecției: Inițiativa sprijină educația STEM în România și promovează metode interactive de învățare pentru copii.

Președintele american Donald Trump a declarat că liderul columbian Gustavo Petro trebuie să-și protejeze poziția, acuzându-l de producerea și expedierea de cocaină spre Statele Unite. Totodată, a avertizat și Cuba privind potențiale acțiuni viitoare ale SUA în regiune.

Capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro a fost anunțată oficial de Trump, care a descris operațiunea drept „strălucită” și a insinuat o intensificare a politicii americane împotriva traficului de droguri în America Latină.

Petro susține că nu este îngrijorat de acuzațiile privind legăturile cu traficul de droguri și subliniază că a fost ales democratic, spre deosebire de Maduro. A ciuntit întreaga dezbatere din relațiile tensioase dintre Washington și capitalele latino-americane.

Motivul selecției: Afectează relațiile internaționale și securitatea în America Latină, cu impact global.

Donald Trump a declarat într-o conferință de presă la Mar-a-Lago că nu este mulțumit de președintele rus Vladimir Putin, criticându-l pentru că „ucide prea mulți oameni” în războiul din Ucraina. Trump a negat să fi discutat despre liderul venezuelan Nicolas Maduro cu Putin.

Președintele american a afirmat că negocierile pentru pace în Ucraina înregistrează progrese, deși nu a oferit detalii concrete asupra acestora. El a calificat conflictul ca fiind „o baie de sânge”, evidențiind gravitatea situației.

Rusia rămâne un aliat-cheie al regimului Maduro, care a fost condamnat de SUA pentru acțiunile din Venezuela. Moscova, la rândul ei, a condamnat intervenția militară americană ca pe un act de agresiune nejustificată.

Motivul selecției: Comentariile lui Trump reflectă tensiunile geopolitice majore și impactul războiului asupra stabilității europene și relațiilor internaționale.

Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News că traficul de droguri domină în Mexic, iar președinta mexicană Claudia Sheinbaum nu controlează cu adevărat statul. Trump a precizat că a oferit intervenția armatei americane pentru combaterea acestor carteluri, dar oferta a fost refuzată.

Președintele SUA a subliniat numărul mare de decese cauzate de droguri, multe intrând pe teritoriul american prin granița cu Mexicul. A menționat că a desemnat cartelurile din Mexic drept organizații teroriste și a impus tarife vamale ca măsură de presiune.

Guvernul mexican a oferit cooperare pentru lupta împotriva drogurilor și migrației ilegale, dar a insistat pe respectarea suveranității naționale. Aceste tensiuni reflectă dificultățile în eforturile comune de combatere a traficului de narcotice în regiune.

Motivul selecției: Declarațiile lui Trump evidențiază tensiunile din politica antidrog și relațiile bilaterale dintre SUA și Mexic, având impact asupra securității regionale.

La Kiev, consilieri de securitate din mai multe state europene și din alte țări, inclusiv reprezentanți ai UE și NATO, au analizat cea mai recentă versiune a planului de pace pentru Ucraina, în vederea summitului „Coaliției Voinței” care va avea loc în Franța.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că acordul de pace este gata în proporție de 90%, subliniind însă că condițiile impuse de Rusia rămân o provocare majoră. Trupele ruse ocupă aproape 20% din teritoriul ucrainean.

Conflictul continuă să cauzeze pierderi umane și distrugeri, iar autoritățile ucrainene au ordonat evacuări în regiunile expuse riscurilor. Eforturile diplomatice se intensifică în paralel cu schimbări administrative în Ucraina.

Motivul selecției: Negocierile de pace din Ucraina reprezintă o temă crucială pentru stabilitatea europeană și securitatea globală, urmărind încheierea celui mai sângeros conflict din Europa postbelică.

Donald Trump a exprimat nemulțumirea față de președintele rus Vladimir Putin, afirmând că acesta ucide prea mulți oameni în conflictul din Ucraina. Declarația a fost făcută în contextul unei conferințe de presă privind operațiunile SUA în Venezuela.

Trump a menționat existența unor progrese în negocierile pentru pace, fără a oferi detalii suplimentare, calificând războiul drept o „baie de sânge”.

Aceste comentarii reiterează tensiunile dintre SUA și Rusia și relevă provocările diplomatice legate de conflictul regional și susținerea acordată diferiților actori implicați.

Motivul selecției: Discursul unui lider mondial despre conflictul din Ucraina dezvăluie poziția sa actuală și impactul războiului la nivel mondial.

Președintele american Donald Trump a criticat dur conducerea Columbiei, acuzând-o de implicare în producerea de droguri pe care le trimite în SUA. El i-a transmis lui Gustavo Petro că trebuie să-și „păzească fundul” și a avertizat și Cuba.

Trump a menționat că ar putea extinde campania împotriva cartierelor de droguri și în alte țări din America Latină în urma capturării lui Nicolas Maduro în Venezuela. Oficialii cubanezi au primit, de asemenea, avertismente dure din partea administrației americane.

Președintele columbian a contrazis acuzațiile, precizând că este angajat în democrație și combaterea relațiilor dintre politicieni și traficanți. Conflictul verbal evidențiază tensiunile crescânde în regiunea latino-americană.

Motivul selecției: Declarațiile reflectă o intensificare a retoricii SUA în America Latină și posibile schimbări majore în politicile regionale.

Ilie Bolojan a comentat dur amânarea deciziei CCR în legătură cu pensiile magistraților, menționând că această întârziere blochează aplicarea unei legi necesare pentru sustenabilitatea sistemului de pensii al țării.

Premierul a atras atenția că pensionarea anticipată a unor magistrați la vârste între 48 și 52 de ani cu pensii egale cu ultimul salariu nu este corectă față de restul populației care muncește până la 65 de ani.

Referindu-se la retragerea unor judecători de la ședință, Bolojan a evitat să speculeze asupra unor coordonări politice, subliniind totodată că nu există un conflict direct între Guvern și Justiție.

Motivul selecției: Subiectul pensiilor speciale generează controverse majore în România, afectând politicile sociale și fiscalitate.

Premierul Ilie Bolojan a criticat dur atitudinea judecătorilor Curții Constituționale care au lipsit de la ședința privind legea pensiilor speciale, blocând astfel adoptarea unei decizii care este importantă pentru justiție și echitatea socială.

El a subliniat că pensionarea precoce a unor magistrați cu pensii egale cu salariile lor actuale este o nedreptate, în condițiile în care alții muncesc până la 65 de ani, și a afirmat că trebuie crescută vârsta pentru pensionare anticipată pentru a susține economia și sistemul de pensii.

Premierul a mai spus că nu există un conflict deschis între Guvern și Justiție și că proiectul legii este o promisiune a coaliției de guvernare, menită să elimine inechități sociale istorice.

Motivul selecției: Influențează reforma sistemului de pensii și echitatea socială în România.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că România este profund interesată de situația din Venezuela, unde există o comunitate importantă cu rădăcini românești. România colaborează cu Uniunea Europeană și alte state pentru o declarație comună la Consiliul de Securitate al ONU.

Țoiu a afirmat că aducerea lui Nicolas Maduro în fața justiției ar putea opri traficul de droguri și ar deschide calea spre prosperitate și pace pentru venezueleni. Ea a mai amintit dificultățile liderilor opoziției în fața regimului actual.

România și UE susțin măsuri pentru revenirea la democrație și condamnă regimul nedemocratic din Venezuela. Prioritatea rămâne siguranța cetățenilor români din țară și sprijinul consular în caz de nevoie.

Motivul selecției: Contextul crizei din Venezuela determină poziția diplomatică a României, care cere responsabilitate și respectarea drepturilor în regiune.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că autoritățile române au discutat despre o poziție comună cu partenerii Uniunii Europene pentru Consiliul de Securitate al ONU privind situația din Venezuela. Prioritatea principală este protejarea românilor care locuiesc acolo, iar misiunile diplomatice sunt pregătite să acorde asistență.

România susține oprirea traficului de droguri și revenirea la democrație în Venezuela. Țoiu a amintit sancțiunile impuse regimului Maduro, precum și faptul că România și UE nu recunosc legitimitatea acestuia după alegerile contestate din iulie 2024.

Ministrul a exprimat sprijin pentru reținere și responsabilitate din partea autorităților și a subliniat importanța implicării în dialogul internațional pentru protejarea regulilor și securității globale, menționând și situația liderilor opoziției venezuelene.

Motivul selecției: Poziția României reflectă angajamentul său diplomatic pentru siguranța cetățenilor și susținerea valorilor democratice în contextul crizei venezuelene.

După ce Liderul venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat de forțele americane, migranții venezueleni din multe locații din Europa și Statele Unite au ieșit să sărbătorească. În Madrid, mii de venezuelaeni au urmărit conferința de presă a lui Trump și au aplaudat în centrul orașului.

În orașul Doral din Florida, cunoscut pentru comunitatea sa venezuelaeană numeroasă, s-au organizat manifestații de bucurie încă de dimineața, mulțimea scandând pentru libertate. Reacții similare au existat în capitalele din Chile și Peru.

Deși sărbătorile au fost pline de entuziasm, unii migranți au exprimat și îngrijorare în legătură cu ce va urma pentru țara lor. Diaspora rămâne atentă la evoluțiile politice, iar o mare parte a populației s-a refugiat din cauza crizei profunde din Venezuela.

Motivul selecției: Reacțiile populare arată impactul internațional al evenimentelor politice majore din Venezuela și consecințele pentru migranții din diaspora.

O lebădă rănită, cu aripa ruptă, a fost găsită pe o baltă lângă orașul Măcin, județul Tulcea, unde se adună multe lebede pe timp de iarnă. Pasărea, împreună cu altele, era afectată de condiții de supraviețuire dificile.

Doi localnici, un ghid turistic și un medic veterinar, au reușit să prindă pasărea epuizată și au dus-o la tratament. Din cauza gravității rănii, lebăda nu va putea fi eliberată în natură și va fi mutată într-un sanctuar.

Deși în zone precum Eforie Sud sute de lebede își fac apariția și atrag turiști, hrănirea lor de către oameni, uneori cu preparate nepotrivite, nu este întotdeauna folosită în beneficiul lor, iar gesturile de salvare sunt esențiale.

Motivul selecției: Salvarea acestei păsări reflectă implicarea comunității în protejarea mediului și a faunei locale în România.

OpenAI și Anthropic, lideri globali în dezvoltarea inteligenței artificiale, își intensifică pregătirile pentru listarea pe bursă în anul 2026. OpenAI este evaluată în prezent la aproximativ 500 de miliarde de dolari, în timp ce Anthropic a ajuns recent la o evaluare de 183 de miliarde de dolari, urmând să crească.

Pe lângă acestea, SpaceX condusă de Elon Musk ar putea de asemenea efectua o ofertă publică inițială, cu o valoare estimată în jur de 800 de miliarde de dolari. Astfel, 2026 ar putea deveni un an record pentru IPO-urile din sectorul tehnologic.

Companiile și-au întărit guvernanța și au atras investitori importanți pentru a fi pregătite pentru o eventuală listare. Totuși, implicarea pe piața publică le va expune și la un nivel mai mare de reglementare și supraveghere.

Motivul selecției: Listările acestor companii ar reprezenta un moment semnificativ pentru industria AI și pentru piețele financiare globale, atrăgând investiții majore.