În România, modificările legislative penale sunt adesea determinate de reacții emoționale la tragedii de impact, precum cazuri de crime sau alte incidente mediatizate intens. Această reacție rapidă, numită „panică morală”, conduce la legiferări pripite și instabile, care afectează seriozitatea și previzibilitatea actului juridic.

Acest tip de legiferare provoacă efecte negative în justiție și economie, cauzând restructurări frecvente, interpretări neunitare și costuri suplimentare pentru cetățeni și instituții. În loc să se investească în prevenție și politici coerente, statul reacționează ex-post prin înăspriri punctuale ale pedepselor locale.

Pentru a asigura un sistem just și funcțional, este nevoie de stabilitate juridică și o politică penală fundamentată pe analize aprofundate, nu emoții și știri. Respectarea normelor constante și transparența în aplicare construiesc încredere și reduc costurile sociale și economice generate de instabilitate.