Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va înființa o divizie specială dedicată tranzacțiilor cu criptomonede, în urma reorganizării instituției. Aceasta va avea rolul de a urmări și documenta activitățile ascunse în sectorul cripto, care pot constitui fapte ilegale.

Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că în prezent instituția nu dispune de toate resursele necesare, dar are un termen de cinci ani pentru a identifica și sancționa contribuabilii care utilizează criptomoneda în scopuri frauduloase sau pentru spălarea banilor.

După înființarea noii structuri, ANAF va face publice atribuțiile și rezultatele acesteia, subliniind că această perioadă reprezintă o fază de pionierat pentru instituție în domeniul fiscalității criptomonedelor.

Motivul selecției: Consecințele fiscale și legale privind sectorul criptomonedelor afectează un număr tot mai mare de contribuabili din România.

În ianuarie 2025 a avut loc un furt cu explozibil la Muzeul Drents unde Coiful de Aur, parte a patrimoniului României, a fost sustras. Deși au fost arestați suspecți, piesa nu a fost recuperată și rămâne ascunsă.

Detectivul de artă Arthur Brand, renumit pentru recuperări similare, crede că Coiful este ascuns și încă poate fi recuperat, mai ales că suspecții au fost arestați rapid, ceea ce limitează distrugerea sau vânzarea pieselor.

Brand consideră că este în avantajul făptașilor să returneze coiful pentru a beneficia de o pedeapsă mai mică și speră ca în viitor să primească informații care să conducă la recuperarea acestuia.

Motivul selecției: Furtul unei piese de patrimoniu românesc afectează patrimoniul cultural național și atrage atenția asupra combaterii traficului de artă.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că ar putea cere un vot de încredere în PNL ca reacție la nemulțumirile interne din partid. El a explicat că ajustările fiscale recente influențează percepția publică și susține că solicitarea unui astfel de vot este o procedură normală.

De asemenea, Bolojan afirmă că nu va susține o variantă de guvern minoritar, considerând că stabilitatea politică este esențială pentru reducerea costurilor de împrumut ale României și menținerea încrederii.

În legătură cu zvonurile despre rotația guvernamentală cu PSD din 2027, premierul le-a respins, afirmând că discuțiile au vizat exclusiv teme administrative, iar înțelegerile politice vor fi respectate.

Motivul selecției: Situația politică și stabilitatea guvernului au impact direct asupra gamei largi de politici publice și economice din România.

Catherine O’Hara, actriță canadiană apreciată internațional, a încetat din viață la vârsta de 71 de ani. Ea a devenit celebră pentru rolul mamei lui Kevin McCallister în filmele „Singur acasă” și pentru interpretarea excentrică în serialul „Schitt’s Creek”. În cariera sa, a participat și în producții remarcabile precum „Best in Show” sau „Beetlejuice”.

În „Schitt’s Creek”, actrița a fost apreciată pentru rolul Moira Rose, apărând în toate cele 80 de episoade ale serialului, pentru care a câștigat un premiu Emmy în 2020. Anterior, în 1982, a primit un Emmy pentru scenariu în emisiunea „SCTV Network 90”.

Catherine O’Hara s-a născut în Toronto și a fost căsătorită cu scenograful Bo Welch, având doi fii. Ultima sa apariție publică a fost în februarie 2024. A rămas în memoria publicului prin personajele sale memorabile, care au influențat o întreagă generație de spectatori.

Motivul selecției: Pierderea unei actrițe iconice, cu o influență majoră în cultura pop mondială, implicată în filme și seriale de referință.

Noul guvern olandez minoritar, format din D66, CDA și VVD, propune creșterea vârstei minime legale pentru utilizarea rețelelor sociale de la 13 la 15 ani, inclusiv la nivel european, cu un sistem de verificare a vârstei prietenos cu viața privată.

Planul include și reguli stricte privind folosirea smartphone-urilor în școli, unde vor fi lăsate acasă sau în dulapuri speciale, pentru a reduce timpul petrecut de elevi în fața ecranelor.

Această măsură vine după recomandări similare adresate părinților și este însoțită de un program economic și de securitate care prevede majorarea cheltuielilor pentru apărare, finanțată prin creșteri fiscale.

Motivul selecției: Inițiativa vizează protecția sănătății mentale și a vieții private a copiilor, având implicații europene.

În urma negocierilor, Olanda va avea un guvern minoritar care va aplica o suprataxă pe venituri și profituri, denumită „taxa pe libertate”, pentru a susține creșterea bugetului destinat apărării.

Planul guvernului este să majoreze cheltuielile pentru apărare până la 2,8% din PIB în 2030 și 3,5% până în 2035, în condițiile unor reduceri bugetare în alte domenii.

Viitorul premier, Rob Jetten, cel mai tânăr din istoria țării, exclude negocieri cu Rusia privind pacea în Ucraina și intenționează să investească și în noi locuințe, reducând deficitul public.

Motivul selecției: Măsura influențează direcția politicilor fiscale și militare într-o economie europeană importantă.

Forțele democratice ruse aflate în exil s-au întâlnit pentru prima dată la Strasbourg, în cadrul unei platforme ce facilitează dialogul și cooperarea cu membri importanți ai Adunării Parlamentare.

Platforma a fost creată pentru a susține o schimbare democratică durabilă în Rusia, precum și pentru a contribui la realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina.

Documentul fondator subliniază, de asemenea, necesitatea ca actorii ruși implicați în crime internaționale să fie trași la răspundere, accentuând importanța responsabilității legale.

Motivul selecției: Inițiativa reflectă opoziția rusă din exil față de regimul actual și aspirațiile pentru pace în contextul conflictului din Ucraina.

Un sondaj reprezentativ al populației Groenlandei arată că doar 5% ar prefera o cooperare mai strânsă cu Statele Unite, în timp ce 65% susțin consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană.

Aceasta survine în contextul tensiunilor create după ce președintele Trump a sugerat că SUA ar putea utiliza forța pentru a prelua Groenlanda dacă Danemarca nu acceptă o vânzare.

După negocieri și un acord preliminar între SUA și NATO, Trump și-a retras amenințarea privitoare la folosirea forței, iar detaliile cooperării privind securitatea insulei sunt în curs de negociere.

Motivul selecției: Sondajul evidențiază opinia publică locală față de presiunile internaționale privind controlul geopolitic al Groenlandei.

Vice-ministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Uniunea Europeană nu poate avea un rol de garant sau observator în încetarea focului din Ucraina, deoarece este implicată direct în conflict.

Această poziție reacționează la afirmațiile președintelui ucrainean și oficialilor americani privind participarea UE la garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Rusia a respins constant prezența trupelor occidentale în Ucraina și a acuzat susținătorii ucraineni de formularea unor condiții considerate inacceptabile pentru încheierea războiului.

Motivul selecției: Declarația reflectă poziția rusă privind rolul actorilor internaționali în negocierile de pace pentru Ucraina.

Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au avut o convorbire telefonică axată pe securitatea energetică și cooperarea bilaterală în acest sector vital. Zelenski a evidențiat necesitatea implementării unor proiecte comune pentru stabilitatea energetică a Ucrainei și României.

Administrația prezidențială din România a confirmat discuția, indicând faptul că se caută soluții concrete de colaborare energetică pe fondul provocărilor generate de război și presiunile asupra infrastructurii din Europa de Est.

România continuă să sprijine Ucraina prin inițiative politice și logistice, precum și prin dezvoltarea unor proiecte strategice pentru reducerea dependenței energetice a regiunii, iar dialogul bilateral asupra energiei va fi aprofundat în ministere.

Motivul selecției: Dialogul între cei doi lideri subliniază rolul colaborării energetice în sprijinirea stabilității în regiune afectată de război și criza energetică.

Volodimir Zelenski a confirmat unei discuții cu omologul său român, Nicușor Dan, privind proiecte energetice comune care să întărească securitatea energetică a ambelor țări. Discuțiile continuă la nivel ministerial pentru implementarea acestor proiecte vitale.

Ministerul Energiei din România a precizat că s-au abordat proiecte precum construirea interconectorului electric Cernăuți-Suceava și modernizarea liniei Porubne-Siret pentru alimentarea cu energie a regiunii Cernăuți, în vederea creșterii capacității de schimb transfrontalier.

Această cooperare este crucială în contextul atacurilor repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene și reflectă solidaritatea României și sprijinul acordat Ucrainei în criza energetică provocată de conflict.

Motivul selecției: Cooperarea energetică bilaterală este esențială pentru stabilitatea regională în contextul războiului și a crizei energetice.

Pentru prima dată, oficiali înalți ai armatei israeliene au confirmat că aproximativ 70.000 de palestinieni au fost uciși în timpul războiului în Gaza, o cifră apropiată de cea raportată de Ministerul Sănătății din enclava controlată de Hamas.

Ministerul sănătății din Gaza ține evidența numelor și vârstei victimelor, indicând un număr total de peste 71.000, inclusiv victime ale atacurilor recente, fără a distinge între civili și combatanți. ONU a recunoscut anterior aceste cifre ca fiind precise.

Deși armata israeliană încă nu confirmă oficial aceste date și precizează că orice informație va fi transmisă prin canale oficiale, admiterea oficială reprezintă o schimbare față de poziția inițială ce punea la îndoială cifrele autorităților din Gaza.

Motivul selecției: Recunoașterea oficială israeliană a numărului victimelor marca un moment semnificativ în evaluarea impactului conflictului din Gaza.

În timpul mandatului, Donald Trump a fost informat despre opțiunea riscantă de a lansa incursiuni secrete ale forțelor speciale americane asupra instalațiilor nucleare iraniene neatinse în raidurile anterioare.

Oficialii americani cunosc complexitatea și riscurile unei astfel de operațiuni, mai mari decât în cazul raidurilor din alte țări, iar Trump a fost precaut, evocând precedentul eșuat al unei misiuni în Iran din 1980.

În contextul manifestărilor violente din Iran și tensiunilor regionale, președintele SUA a făcut declarații amenințătoare, adăugând că aproximativ două armade navale sunt pregătite pentru intervenție rapidă în Golf.

Motivul selecției: Posibilele acțiuni militare americane în Iran au implicații majore pentru securitatea internațională și regională.

Cancelarul austriac Christian Stocker a anunțat că va organiza un referendum privind prelungirea serviciului militar obligatoriu de la șase la opt luni, combinat cu antrenamente de rezervă.

Experții au atras atenția asupra deficiențelor majore ale forțelor armate austriece, iar măsura vizează răspunsul la noile provocări geopolitice regionale.

Austria nu este membră NATO și dispune de o armată profesionistă și o forță de rezervă, iar referendumul va determina politicile militare viitoare ale țării.

Motivul selecției: Inițiativa afectează politica de apărare a unei țări cu statut neutru în Europa Centrală și are implicații în contextul tensiunilor globale.

Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina va păstra regiunea Donbas și că nu va accepta cerințele Rusiei privind cedarea teritoriului ca precondiție pentru pace. El a exprimat deschidere pentru crearea unor zone de liber schimb, dar fără pierderea suveranității teritoriale.

Președintele ucrainean cere în primul rând semnarea unui acord de garanții de securitate cu Statele Unite, similar articolului 5 al Tratatului NATO, pentru a se asigura că Rusia nu va ataca din nou.

De asemenea, Zelenski a propus o întâlnire cu președintele Putin la Kiev, condiționând orice discuție directă de prezența imediată a unor acorduri de securitate puternice.

Motivul selecției: În contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, poziția lui Zelenski defineste perspectivele pentru pace și securitate regională.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că după reformele din administrație urmează o schimbare similară asupra pensiilor militare și din ordine publică, pe modelul pensiilor magistraților, pentru a crește vârsta de pensionare.

El a exemplificat cu cazul șefului poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani, situație considerată anormală pentru cetățeni, argumentând că este necesară o aliniere la vârstele standard de pensionare.

Deși bugetul Apărării va crește față de anul precedent, Bolojan a precizat că România nu va atinge pragul de 3% din PIB pentru apărare, menținând însă un trend ascendent al alocărilor bugetare.

Motivul selecției: Reforma pensiilor este vitală pentru echilibrul financiar al statului și percepția publică privind justiția socială.

În anul 2025, parlamentarii români au depus aproape 790 de proiecte de lege, venite de la deputați, senatori și Guvern, dar majoritatea au rămas în procedură fără să fie adoptate.

Doar 121 de proiecte au fost adoptate și trimise la promulgare, multe dintre ele cu caracter festiv, declarând zile sau ani aniversari, precum Ziua Munților Apuseni sau Anul Nadia Comăneci.

Procesul legislativ este lent, dovadă fiind unele proiecte vechi care au fost respinse după peste un deceniu, iar acest ritm influențează eficiența politică și administrativă a țării.

Motivul selecției: Activitatea legislativă este esențială pentru funcționarea statului și reflecția priorităților politice interne.

NASA a amânat cu câteva zile lansarea misiunii Artemis 2, programată să trimită astronauți în jurul Lunii, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile și a amânării unui test final al rachetei Space Launch System.

Noua dată indicativă pentru lansare este 8 februarie, iar ulterior vor exista mai multe ferestre de lansare disponibile până la 30 aprilie.

Testul final, esențial pentru a confirma pregătirea lansării, a fost amânat și va fi efectuat săptămâna următoare, iar lansarea va fi reprogramată în funcție de rezultatele acestuia.

Motivul selecției: Misiunea este importantă pentru programul spațial american și explorarea umană a Lunii.