Kievul se confruntă cu una dintre cele mai reci ierni recente, în condițiile în care atacurile rusești asupra infrastructurii energetice au lăsat mii de locuințe lipsite de electricitate și încălzire.

Locuitorii folosesc generatoare, corturi încălzite și alte soluții improvizate pentru a face față frigului extrem, în timp ce peste 45% din școli sunt închise din cauza lipsei căldurii.

Experții avertizează asupra unei crize umanitare profunde, în timp ce autoritățile ucrainene solicită sprijin internațional pentru echipamente antiaeriene și reparații urgente la rețeaua energetică.

Motivul selecției: Situația umanitară gravă afectează un număr mare de civili și subliniază impactul războiului asupra vieților nevinovate.

Nicuşor Dan a declarat că există candidați foarte interesanți înscriși pentru conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT, fiind optimist în privința viitorului acestor instituții.

Șeful statului a evitat să comenteze nominal, dar a respins speculațiile privind influențe nejustificate în procesul de selecție, subliniind necesitatea unui management eficient.

Concursurile vor continua cu interviuri în fața comisiei ministeriale, iar decizia finală va aparține președintelui, ceea ce marchează o etapă importantă în reforma justiției românești.

Motivul selecției: Subiect cu impact important pentru justiția din România și funcționarea instituțiilor de control juridic.

În această dimineață, polițiștii din Maramureș, colaborând cu cei din Satu Mare, au demarat șase percheziții domiciliare într-un dosar privind infracțiuni grave de viol și agresiune sexuală continuată.

Trei persoane sunt vizate, printre care un cadru didactic al unei unități de învățământ și doi foști elevi ai acesteia, în încercarea de documentare a activității infracționale.

Acțiunile sunt susținute de echipele speciale de intervenție și alte structuri, demonstrând angajamentul autorităților în stoparea fenomenului și protejarea victimelor.

Motivul selecției: Acțiune majoră în combaterea violenței sexuale în comunitate, cu implicații sociale relevante.

În cadrul unui discurs către liderii europeni, fostul premier italian Mario Draghi a evidențiat schimbările rapide și negative din mediul economic, insistând pe urgența adoptării de strategii eficiente pentru remedierea situației. El a menționat prioritățile, printre care reducerea barierelor în cadrul pieței unice și mobilizarea resurselor economice.

Draghi a propus și o eventuală recurgere la cooperarea consolidată între state pentru a accelera luarea deciziilor în domenii-cheie, o măsură prevăzută de tratatele UE. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și-a exprimat intenția de a se concentra pe găsirea a trei soluții concrete privind prețurile la energie și alte teme economice înaintea următorului summit UE.

După prezentarea punctelor de vedere economice, liderii europeni vor continua discuțiile axate pe redresarea industrială și sustenabilitatea economică, într-un cadru care reflectă complexitatea provocărilor actuale și nevoia unui consens rapid în UE.

Motivul selecției: Mesajul lui Draghi trage un semnal de alarmă privind provocările economice la nivel european și necesitatea măsurilor rapide.

În anul 2026, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va continua să acorde sprijin cuplat pe hectar pentru fermierii români, în conformitate cu Planul Național Strategic 2023-2027. Acest ajutor financiar este acordat pentru o listă diversă de culturi agricole.

Cuantumul plăților variază, de exemplu: 163 euro/ha pentru soia, 110 euro/ha pentru lucernă, 237 euro/ha pentru leguminoase de industrializare, 260 euro/ha pentru cânepă, 619,50 euro/ha pentru orez și până la 2.010,10 euro/ha pentru sămânța de cartof. Aceste plați sunt finanțate prin Fondul European de Garantare Agricolă.

Sprijinul financiar este însoțit de limite minime și maxime pentru cuantumurile aferente, oferind fermierilor o perspectivă clară asupra resurselor disponibile pentru susținerea producției agricole și creșterea competitivității pe piață.

Motivul selecției: Aceste subvenții sprijină financiar agricultorii în producția și dezvoltarea culturilor lor.

Florian Ciolacu, președintele Clubului Fermierilor Români, afirmă că agricultura din România suferă din cauza lipsei digitalizării, cauzată de absența unor specialiști în domeniul informaticii aplicate agriculturii. El propune crearea unui nou rol profesional, „farm digital officer”, pentru a conduce procesele de digitalizare în ferme.

Această meserie ar centraliza și gestiona tehnologiile digitale necesare pentru optimizarea producției agricole, automatizarea proceselor și creșterea eficienței. Propunerea a fost discutată în cadrul unei dezbateri organizate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană.

Implementarea acestor specialiști ar facilita integrarea fermierilor în economia digitală, sprijinind adaptarea la cerințele actuale de piață și la inovațiile tehnologice care modelează viitorul agriculturii.

Motivul selecției: Digitalizarea fermelor este esențială pentru competitivitate și sustenabilitate în agricultură.

Într-un proiect dedicat aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Centrul de Cercetare și promovare al artistului a recreat Poarta Sărutului sub forma unei oglinzi monumentale amplasate în curtea Palatului Cesianu-Racoviță din București. Această instalație simbolizează iubirea, unitatea și pragurile vieții, teme centrale ale operei lui Brâncuși.

Expoziția este deschisă publicului până pe 9 martie, invitând trecătorii să se oglindească în acest simbol brâncușian și să simtă conexiunea culturală și emoțională profundă. De asemenea, se pot vizita la Artmark expoziții și licitații cu lucrări și schițe ale artistului.

Directorul Centrului Brâncuși subliniază că acest demers artistic nu este doar o expoziție, ci un spațiu de trăire culturală și identitară, redând comorile brâncușiene înhabitate de mesajul lor universal și de patrimoniul spiritual românesc.

Motivul selecției: Evenimentul promovează patrimoniul cultural românesc și comemorarea unui artist emblematic.

Institutul Național de Statistică a publicat date revizuite care arată că economia României a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, față de trimestrul anterior, după o contracție ușoară în trimestrul anterior. Aceasta confirmă intrarea în recesiune tehnică.

Pe parcursul anului 2025, economia a crescut însă cu un timid 0,6%, dar datele au fost revizuite și pentru primele trimestre, indicând o perioadă dificilă. Recesiunea tehnică este cea de-a cincea astfel de situație în ultimii 15 ani.

Antreprenorii și investitorii manifestă prudență, anticipând provocări majore legate de mediul legislativ și fiscal. Sunt adoptate măsuri de creștere a rezilienței în contextul investițiilor și al reducerii deficitului bugetar.

Motivul selecției: Această evoluție afectează stabilitatea economică a țării și planificarea fiscală în an electoral.

Potrivit INS, în trimestrul patru din 2025, economia României a scăzut cu 1,9% față de trimestrul anterior, iar comparativ cu aceeași perioadă din 2024 înregistrează o diminuare de 1,6% ajustată sezonier. Aceste cifre confirmă intrarea țării în recesiune tehnică.

De asemenea, Institutul a revizuit cifrele pentru primele trimestre ale anului 2025, indicând contracții economice mai severe decât s-au raportat inițial. Se remarcă o tendință de scădere consecutivă în mai multe trimestre.

Datele furnizate sunt esențiale pentru fundamentarea politicilor economice și bugetare și reflectă atât provocările structurale cât și impactul contextului internațional asupra economiei naționale.

Motivul selecției: Datele oficiale privind scăderea PIB-ului oferă o imagine clară asupra stării economice și necesității de politici economice corecte.

Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul patru din 2025, după o scădere ușoară și în trimestrele precedente. Aceasta semnifică o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de declin al PIB-ului.

Revizuirile datelor indică că și primul trimestru din 2025 a fost unul de scădere economică, contrazicând ideea unei reveniri rapide. În total, economia a scăzut în trei trimestre din 2025 și a început anul electoral 2026 în recesiune.

Această evoluție afectează deficitul bugetar și capacitatea guvernului de absorbție a fondurilor, iar experții avertizează asupra consecințelor pe termen mediu, inclusiv nevoia unor ajustări structurale pentru stabilizarea economică.

Motivul selecției: Această evoluție economică are implicații majore asupra politicilor fiscale și a finanțelor publice ale României.

Nicușor Dan a declarat că adoptarea monedei euro va fi benefică pentru România, stimulând integrarea firmeleor românești în economia europeană largă și crescând productivitatea acestora. În plus, această integrare ar duce la crearea de locuri de muncă mai bine remunerate.

El a precizat că pentru aderarea la euro România trebuie să îndeplinească criteriile privind deficitul bugetar și datoria publică, în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Acest proces este fundamental pentru stabilitatea economică a țării.

Șeful statului a indicat că un termen realist pentru stabilirea acestor condiții și adoptarea monedei unice europene ar putea fi între trei și patru ani, în funcție de evoluțiile economice și fiscale ale României.

Motivul selecției: Declarația oficialului oferă un orizont realist privind intrarea României în zona euro.

România preia portul Giurgiulești, principala poartă maritimă a Republicii Moldova cu acces la Marea Neagră prin fluviul Dunărea. Achiziția a fost realizată prin compania națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Portul de la km 133,8 al Dunării constituie o componentă vitală pentru exporturile și importurile Republicii Moldova, precum și un punct strategic în vecinătatea cu Ucraina și România.

Acest port va juca un rol crucial în viitoarea reconstrucție economică regională și va consolida infrastructura portuară românească, facilitând comerțul internațional și stabilitatea regională.

Motivul selecției: Extinderea influenței economice românești în regiune și sprijin pentru reconstrucția Moldovei afectate de conflictul din Ucraina.

Statele Unite pregătesc desfășurarea unui al doilea portavion, USS Gerald R. Ford, în regiunea Golfului, unde deja este activ portavionul USS Abraham Lincoln. Această măsură este considerată o reacție la amenințările președintelui Trump față de programul nuclear iranian și la tensiunile militare din zonă.

Președintele american Donald Trump a declarat că, în cazul în care negocierile privind programul nuclear iranian eșuează, va urma o „fază a doua” foarte dură, iar desfășurarea portavioanelor susține această poziție. Portavionul Gerald Ford și echipajul său au fost informați recent despre această decizie.

Retragerea forțelor și creșterea prezenței militare americane în zonă subliniază gravitatea situației și necesitatea eventualelor intervenții militare. Este pentru prima dată în ultimul an când doi portavioane operează simultan în această regiune strategică.

Motivul selecției: Decizia de întărire militară reflectă escaladarea tensiunilor geopolitice în zona Orientului Mijlociu.

Serviciile secrete sud-coreene au dezvăluit pierderile suferite de trupele nord-coreene dislocate în Ucraina, care sprijină armata Rusiei. Din cei aproximativ 10.000 de soldați, circa 6.000 au fost răniți sau uciși, iar doar o mie s-au întors în Coreea de Nord, fiind probabil pregătiți pentru a fi redislocați.

Pe lângă pierderile umane, armata nord-coreeană a câștigat experiență în tactici moderne de luptă și intenționează să îmbunătățească capacitățile tehnologice, inclusiv prin crearea unui departament de drone UAV. Liderul Kim Jong Un a onorat recent militarii decedați în luptele din Ucraina.

Situația reflectă angajamentul Phenianului de a continua să sprijine Rusia în conflictul din Ucraina, în ciuda pierderilor ridicate, ceea ce complică și mai mult dinamica regională și relațiile internaționale.

Motivul selecției: Implicarea directă a Coreei de Nord în conflict și impactul geopolitic asociat.

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a informat prin intermediul unui purtător de cuvânt că nu va participa la Consiliul pentru Pace inițiat de președintele american Donald Trump, a cărui primă întâlnire este programată în februarie la Washington. Decizia survine în contextul unui scepticism larg în Europa cu privire la această inițiativă, considerată ca o extindere a puterii executive a SUA.

Consiliul pentru Pace a fost inițial conceput ca un organism restrâns pentru monitorizarea încetării focului în Gaza. Ulterior, a fost extins prin invitații către zeci de țări, ceea ce a generat critici din partea Uniunii Europene privind concentrarea de putere în mâinile președintelui SUA. Până acum, doar cinci state europene au acceptat să facă parte din acest consiliu.

Mai multe țări importante ca Franța, Germania și Suedia au refuzat să participe, invocând preocupări legate de transparență și echilibru în luarea deciziilor internaționale privind pacea și securitatea. În România, decizia privind participarea urmează să fie luată după clarificări suplimentare privind statutul evenimentului.

Motivul selecției: Refuzul Greciei evidențiază scepticismul european față de inițiativele unilaterale de securitate și pace ale SUA.

Autoritățile japoneze au confiscat o barcă de pescuit aparținând Chinei după ce căpitanul a refuzat un ordin de oprire pentru inspecție în zona economică exclusivă a Japoniei. Nava se afla în apropierea orașului Nagasaki, iar echipajul număra 11 persoane.

Aceasta este prima astfel de acțiune a Japoniei asupra unei bărci chinezești din 2022 și are loc într-un context tensionat între cele două țări, marcat și de declarații controversate ale liderilor japonezi privind Taiwanul.

Ministerul japonez al pescuitului a anunțat că va continua să aplice legile cu fermitate pentru prevenirea pescuitului ilegal, în timp ce reacția oficială a Chinei la acest incident încă nu a fost transmisă.

Motivul selecției: Acțiune militară și diplomatică într-o zonă de mare importanță strategică și comercială, cu implicații regionale importante.

Statele Unite și Taiwan au oficializat un nou acord comercial care prevede reducerea taxelor vamale asupra produselor taiwaneze importate în SUA, de la un nivel maxim de 20% la 15%. Acest pas aduce taxele conforme cu cele aplicate produselor europene și japoneze, contribuind la o competiție echitabilă. Mai mult, acordul include angajamente ale Taiwanului în privința eliminării practicilor comerciale neloiale ce privesc produsele americane.

Acordul prevede totodată măsuri prin care Taiwanul se angajează să elimine sau să reducă 99% din barierele tarifare pentru bunurile americane, precum și să ajusteze barierele netarifare, în special în sectoare ca autovehiculele, produsele farmaceutice și dispozitivele medicale. Sunt incluse și prevederi privind protecția proprietății intelectuale, condiții de muncă și legislație de mediu.

Această colaborare consolidează relația comercială bilaterală existentă și contribuie la îmbunătățirea lanțurilor globale de aprovizionare, cu accent pe tehnologiile avansate, beneficiind și Statele Unite și Taiwan. În cadrul acordului, Taiwanul va cumpăra în mod semnificativ gaze naturale, petrol și echipamente electrice americane, impulsionând astfel comerțul dintre cele două țări.

Motivul selecției: Acordul comercial între SUA și Taiwan influențează șantierele comerciale globale și lanțurile de aprovizionare high-tech.

Secretarul de stat american Marco Rubio conduce o delegație importantă la Conferința de Securitate de la München, unde liderii europeni caută dialog și clarificări în fața unui climat de tensiune genera de politicile uneori imprevizibile ale administrației Trump. Rubio va aborda necesitatea unei reevaluări a relațiilor transatlantice și adaptarea la noile realități geopolitice.

Anul precedent fusese marcat de declarații dure ale unor oficiali americani care au pus sub semnul întrebării angajamentul SUA față de Europa, provocând anxietate și rezerve în rândul aliaților. Rubio intenționează să adopte un ton mai conciliant și să sublinieze interesele comune în domenii precum securitatea regională, conflictul din Ucraina și relațiile economice.

În discursul său, Rubio a subliniat importanța Europei pentru SUA și dorința de dialog constructiv, evidențiind că lumea se află într-o eră geopolitică nouă, cu provocări complexe. El speră ca această conferință să fie un pas spre consolidarea relațiilor și cooperării transatlantice.

Motivul selecției: Prezența lui Rubio la München marchează un efort american de recalibrare a relațiilor transatlantice tensionate.

Statele Unite au dispus desfășurarea portavionului USS Gerald R. Ford în zona Orientului Mijlociu, alăturându-se astfel portavionului USS Abraham Lincoln și distrugătoarelor care îl însoțesc. Această mișcare survine în contextul intensificării presiunilor americane asupra Iranului.

Președintele Donald Trump a avertizat asupra unor consecințe severe pentru Iran dacă nu se ajunge rapid la un acord privind programele nucleare și balistice. Întărirea prezenței militare reflectă seriozitatea acestor negocieri și posibila escaladare a situației.

Această deplasare marchează o poziționare militară importantă, iar prezența simultană a două portavioane în regiune este o premieră în ultimul an, subliniind gravitatea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

Motivul selecției: Creșterea tensiunilor militare în regiunea strategică a Orientului Mijlociu și consecințele pentru securitatea globală.

Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza pentru perioada 16 februarie – 16 martie, indicând persistența unui regim rece, în special în zona de nord-est a țării, cu temperaturi sub mediile climatologice.

Cantitățile de precipitații vor fi excedentare în cea mai mare parte a teritoriului, cu excepția ultimelor săptămâni când se estimează valori apropiate de cele normale.

De asemenea, ANM a emis avertizări de ceață densă valabile în 24 de județe, inclusiv București, unde vizibilitatea va fi redusă și se pot forma condiții de gheață pe drumuri.

Motivul selecției: Influențează condițiile de viață și activitățile economice, mai ales în agricultură și furnizarea energiei.

Meteorologii au emis un cod galben de ceață densă valabil pentru localități din 24 de județe și București, cu vizibilitate redusă chiar sub 50 de metri în unele zone. Fenomenele pot provoca disconfort circulației rutiere, în special în orele dimineții.

Avertizarea este în vigoare până în jurul orelor 9-11 dimineața, cu riscul de formare a ghețușului în zonele afectate. Județele vizate includ atât regiuni din centrul, nord-estul și sud-estul țării, precum și capitala.

ANM recomandă prudență maximă șoferilor și participanților la trafic, utilizarea luminilor de ceață și adaptarea vitezei la condițiile de drum pentru evitarea accidentelor produse din cauza vizibilității reduse.

Motivul selecției: Avertizarea meteo este importantă pentru siguranța rutieră și prevenirea accidentelor în condiții de vizibilitate redusă.

Conferința de Securitate de la München, cel mai important eveniment anual pe teme de securitate internațională, începe pe 13 februarie 2026. România este reprezentată de viceprim-ministrul Radu Miruță, ministrul afacerilor externe Oana-Silvia Ţoiu și directorul Directoratului de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean.

Temele principale ale conferinței anuale se referă la apărare, ordine globală, securitate umană, sustenabilitate și tehnologie, fiind o platformă pentru cooperare și dialog între state. România va susține întâlniri bilaterale și va participa la sesiuni dedicate cooperării în cadrul NATO și Uniunii Europene.

Prezența delegației române reflectă angajamentul țării de a contribui la securitatea regională și internațională, de a sprijini consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO și de a promova soluții bazate pe cooperare și respectarea dreptului internațional.

Motivul selecției: Participarea României la MSC evidențiază eforturile țării de a-și întări poziția în securitatea regională și internațională.

În ultima zi, viața politică românească a fost marcată de tensiuni între PSD și PNL pe tema reorganizării cancelariei și a reducerii personalului, inclusiv în ceea ce privește utilizarea mașinilor oficiale. Aceste aspecte au provocat declarații controversate și solicitări publice de demisie.

Ministerul Sănătății a exclus posibilitatea obligativității medicilor de a rămâne să profeseze în țară, dar intenționează să regândească sistemul de rezidențiat și ocuparea posturilor. De asemenea, naționala de fotbal a României a aflat adversarii din grupa Nations League 2026/2027, iar primarul suspendat Robert Negoiță a fost scos de sub controlul judiciar.

Premierul susține adoptarea prin ordonanță de urgență a reformei administrației pentru accelerarea procesului, iar liderii politici continuă negocierile privind bugetul și funcționarea guvernamentală, reflectând o perioadă politică fluidă și provocatoare.

Motivul selecției: Acest sumar informativ facilitează accesul rapid la cele mai relevante informații politice și sociale din țară.

O situație controversată a izbucnit la Milano-Cortina 2026 după ce un sportiv ucrainean a fost exclus din competiție pentru că a purtat abțibilduri ce semnalau victime ale războiului din Ucraina pe echipamentul său de protecție. Acest gest a stârnit dezbateri privind politicizarea Olimpiadei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a apreciat decizia Comitetului Internațional Olimpic de a exclude sportivul, argumentând că Jocurile Olimpice ar trebui să susțină țara sa în eforturile sale de apărare. El a sugerat că sportul trebuie să ofere arme morale și simbolice în contextul conflictului.

Această situație scoate în evidență dificultatea menținerii apolitismului în sport în timpul unor conflicte majore și controverselor care implică exprimarea simbolurilor politice în cadrul competițiilor internaționale.

Motivul selecției: Reacția liderului ucrainean evidențiază tensiunile dintre sport și conflictul politic actual.

Pe 13 februarie 2026, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina, sunt programate competiții intense în biatlon, curling, hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză, schi fond, skeleton și snowboard. Printre favorite la medalii se află americanul Ilia Malinin la patinaj artistic masculin.

Sportivii români participă cu patru biatloniști la proba de 10 km sprint masculin, o schioare la schi fond și două sportive la snowboard cross feminin, fiind susținuți în competiții ce se desfășoară pe parcursul întregii zile în diverse sesiuni.

Programul zilei include meciuri din fazele preliminare și sferturile de finală la curling și hochei, precum și manșele de calificare și finală la disciplinele de patinaj și snowboard, oferind o zi plină de sport de performanță.

Motivul selecției: Programul complet al competițiilor olimpice și participarea sportivilor români sunt de interes public.