România se confruntă cu o situație de stagflație, adică stagnare economică însoțită de inflație ridicată, situată în jur de 10%. Aceasta este rezultatul unor politici fiscale prociclice și deficite bugetare nesustenabile din ultimii ani, ce au solicitat corecții urgente.Consum redus și cheltuieli publice crescute au fost factorii principali care au condus la scăderea PIB-ului, iar majorarea ratelor dobânzilor ar agrava situația prin scăderea suplimentară a consumului și creșterea inflației.Soluția recomandată de experți este reducerea cheltuielilor publice, în special a celor neproductive, și o mai bună absorbție a fondurilor europene care pot oferi un impuls pozitiv economiei pe termen mediu. Monitorizarea consumului în lunile următoare va fi crucială pentru estimarea evoluției economice.

Autoritățile trebuie să asigure o politică fiscală responsabilă și să evite majorări suplimentare de taxe ce pot afecta puterea de cumpărare a populației, pentru a susține o revenire economică sustenabilă. Valorificarea fondurilor europene este considerată o gură de oxigen necesară în 2026.

În concluzie, România trebuie să gestioneze cu grijă corecțiile fiscale pentru a preveni o contracție economică severă și pentru a crea premisele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții și pe creșterea productivității.