Un câine comunitar din Praia Brava, Brazilia, cunoscut ca Orelha, a fost bătut până la moarte de adolescenți, stârnind un val de proteste naționale. Autoritățile au dispus exhumarea trupului pentru expertiza medico-legală.

Moartea animalului a fost denunțată pe rețelele sociale, iar autoritățile investighează posibila implicare a mai multor tineri, precum și presiunile asupra martorilor incidentului.

Reacția publică a dus la o mobilizare națională pentru justiție, iar prima doamnă a Braziliei a condamnat violența și banalizarea acesteia în mediul digital.

Motivul selecției: Impact major asupra conștiinței sociale și reacție națională puternică față de maltratarea animalelor.

Bogdan Ivan a explicat că guvernul va plafona prețul gazului pe tot lanțul de aprovizionare astfel încât prețul final al consumatorului să nu depășească nivelul actual de 0,31 lei per kWh.

Dacă piața va oferi prețuri mai mari, statul va suporta diferența pentru a proteja consumatorii casnici de scumpiri bruște.

Liberalizarea pieței gazelor a fost amânată până în 2027, când se așteaptă o producție mai mare, inclusiv de la perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

Motivul selecției: Menținerea sub control a prețurilor la energie, vitală pentru gospodării și stabilitatea economică.

În 2025, facilitățile de cazare bulgărești au primit aproape un milion de turiști români, o creștere de 8,5% față de 2024.

Autoritățile bulgare au promovat Bulgaria ca destinație variată, de la turism cultural la cel de iarnă și ecologic.

Participarea la Târgul de Turism al României reflectă angajamentul Bulgariei de a menține și îmbunătăți oferta pentru turiștii români.

Motivul selecției: Impact economic și cultural major asupra relațiilor bilaterale dintre România și Bulgaria.

Se desfășoară lucrări intense, non-stop, pentru amenajarea tunelului Boița 1, parte din autostrada ce străpunge Carpații între Sibiu și Pitești.

Secțiunea 2 înregistrează progres susținut, cu tuneluri și viaducte care prind contur, cu o mobilizare masivă de muncitori și utilaje.

Investiția totală va atinge 4,25 miliarde lei, iar după finalizare, România va avea o autostradă modernă de aproximativ 850 km, facilitând traficul între Constanța și Nădlac.

Motivul selecției: Proiect esențial pentru infrastructura rutieră, cu impact asupra economiei și mobilității.

România deține 16 din cele 32 de elemente critice ale Uniunii Europene, poziționându-se pe primul loc în materie de resurse de minerale rare.

Un proiect integrat de extracție, rafinare și consum pentru aceste materiale va fi realizat în Feldioara, în colaborare cu o companie americană importantă.

Acest domeniu este vital pentru industria aerospațială și tehnologică, iar România urmărește să devină un partener de încredere în aprovizionarea globală.

Motivul selecției: Dezvoltarea industriei strategice românești și consolidarea relației cu SUA în domeniul tehnologiei avansate.

În perioada 2-8 februarie, polițiștii de pe autostrăzi au sancționat peste 2.600 de șoferi, dintre care 479 pentru depășirea vitezei legale.

Au fost aplicate amenzi și pentru nefolosirea centurii, probleme tehnice și nerespectarea regulilor privind perioadele de odihnă.

Ca măsuri suport, au fost reținute 84 de permise de conducere și retrase 182 de certificate de înmatriculare pentru diverse abateri.

Motivul selecției: Siguranţa rutieră este o prioritate pentru prevenirea accidentelor.

Între 2019 și 2023, rata locurilor de muncă vacante a crescut semnificativ în UE în sectorul manufacturier, semnalând dificultăți de recrutare în această industrie, conform unor date experimentale Eurostat. Creșteri s-au observat și în rândul managerilor de vânzări, lucrătorilor în transport și altor categoriați.

În schimb, anumite profesii din domeniul științelor vieții, tehnicieni, dezvoltatori software și manageri din HoReCa au înregistrat o scădere a numărului de posturi vacante, reflectând probabil o ofertă mai bună de candidați sau schimbări în cererea de specialiști.

Raportul menționează că o scădere a ratei posturilor vacante nu indică neapărat un declin al profesiei, ci poate reflecta o adaptare a pieței muncii. Evoluțiile variază în funcție de sector și influențează politicile de ocupare și pregătirea profesională.

Motivul selecției: Datele oferă o imagine actualizată privind dinamica pieței muncii și sectoarele cu nevoi fluctuante în Europa, importante pentru politici de ocupare.

Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că Italia va participa la Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump ca țară observatoare, invocând bariere constituționale care împiedică aderarea deplină. Această inițiativă a fost lansată la Forumul Economic Mondial de la Davos și vizează reconstrucția Fâșiei Gaza și soluționarea unor conflicte globale.

Mai multe țări europene privesc cu scepticism Consiliul, considerându-l un demers ce ar putea submina ONU, iar Italia, deși nu aderă ca membru, afirmă disponibilitatea de a contribui la eforturile pentru pace în Orientul Mijlociu. Ministrul de externe Antonio Tajani a confirmat poziția oficială a Italiei.

Meloni evidențiază importanța prezenței italiene și europene, în contextul problemelor constituționale legate de statutul consiliului și de puterile executive ample acordate președintelui Trump. Italia a solicitat revizuirea termenilor pentru a permite o alianță echitabilă.

Motivul selecției: Decizia Italiei reflectă echilibrul delicat între implicarea în inițiative internaționale și respectarea reglementărilor constituționale naționale.

Cu ocazia comemorării a doi ani de la moartea lui Alexei Navalnîi, văduva acestuia, Iulia Navalnaia, a anunțat la Conferința de Securitate de la Munchen că autoritățile britanice și aliați au stabilit că opozantul rus a fost otrăvit cu epibatidină, o toxină letală produsă de broasca neagră tropicală.

Miniștrii de externe din Regatul Unit, Germania, Olanda și Suedia au susținut declarațiile văduvei, afirmând că doar statul rus ar fi avut mijloacele și motivația să folosească această toxină pentru a-l elimina pe Navalnîi în timpul detenției sale.

Acest caz vine pe fondul unei istorii a Kremlinului privind utilizarea otravurilor ca armă politică, ilustrată și de cazurile Litvinenko sau Skripal, consolidând acuzațiile privind metodele brutale de reducere la tăcere a disidenților.

Motivul selecției: Confirmarea internațională a otrăvirii lui Navalnîi adaugă presiune asupra Rusiei și relevă utilizarea de substanțe toxice neconvenționale în represiunile politice.

Giorgia Meloni a explicat că Italia nu poate fi membră deplină a Consiliului pentru Pace din cauza unor constrângeri constituționale, dar se va alătura ca țară observatoare.

Ea a subliniat importanța unei participări europene la eforturile de stabilizare din Orientul Mijlociu.

Inițiativa lansată de Donald Trump urmărește să soluționeze conflicte globale, însă întâmpină reticență din partea multor țări UE.

Motivul selecției: Evoluții importante în politica externă italiană și poziționarea în relațiile transatlantice.

O anchetă realizată de cinci țări europene, printre care Regatul Unit, Germania și Franța, a concluzionat că Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu o toxină rară în închisoare, acțiune atribuită statului rus.

Materialele biologice prelevate de la Navalnîi au fost scoase ilegal din Rusia și analizate în laboratoare internaționale, rezultatele confirmând otrăvirea ca fiind cauza morții liderului opoziției, ce a decedat în 2024 într-o colonie penală siberiană.

Văduva lui Navalnîi a respins explicațiile oficiale despre cauzele naturale ale decesului și a solicitat ca adevărul să fie făcut public, în timp ce colaboratorii opozantului au afirmat că acesta a fost ucis prin ordinul lui Putin, consolidând acuzațiile împotriva Kremlinului.

Motivul selecției: Ancheta internațională aduce dovezi concrete privind reprimarea brutală a disidenților politici în Rusia, subliniind încălcarea drepturilor omului.

Experții din cinci țări europene au ajuns la concluzia că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu o toxină extrem de puternică care provine din pielea broaștelor săgeată din America de Sud.

Acest fapt demonstrează implicarea statului rus care avea mijloacele și motivația pentru această acțiune în timpul detenției liderului opoziției ruse.

Anunțul a fost susținut la Conferința de Securitate de la München, unde văduva lui Navalnîi și miniștri de externe ai Marii Britanii, Germaniei, Suediei și Olandei au prezentat probele.

Motivul selecției: Confirmă utilizarea unor metode letale împotriva opozanților politici și escaladează tensiunile internaționale cu Rusia.

La doi ani de la moartea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, Ministerul de Externe britanic a anunțat că acesta a fost ucis prin otrăvire cu epibatidină, o toxină extrem de letală produsă de broaște săgeată tropicale.

Secretarul de externe britanic, Yvette Cooper, a transmis că doar guvernul rus avea mijloacele, motivația și oportunitatea folosirii acestei toxine în timpul detenției lui Navalnîi, subliniind gravitatea acțiunii și angajamentul de a evidenția acest atac.

Această confirmare vine în contextul unor tensiuni diplomatice sporite, iar comunitatea internațională condamnă cu fermitate metodele de suprimare a opoziției utilizate de Kremlin.

Motivul selecției: Declarația oficială britanică consolidează poziția comunității internaționale în condamnarea represiunii violente a disidenților politici din Rusia.

Forțele ucrainene au desfășurat contraatacuri limitate în zona intersecției regiunilor Dnipropetrovsk și Zaporojie, exploatând problemele tehnice generate în comunicațiile forțelor ruse, inclusiv blocarea dispozitivelor Starlink și aplicației Telegram.

Aceste contraofensive au permis neutralizarea unor poziții militare rusești la est de râul Haichur și în alte puncte strategice, în pofida dificultăților și luptei pentru aprovizionare a trupelor rusești aflate în dificultate pe teren.

Scenariile militare arată că întreruperile comunicațiilor au redus temporar intensitatea atacurilor ruse, iar situația îi determină pe analiști să recomande o reconfigurare a tacticilor militare pentru conflictele viitoare.

Motivul selecției: Evoluția conflictului din Ucraina și adaptarea tacticilor militare relevă schimbările în strategiile de război și importanța comunicațiilor în teatru.

La Conferința de Securitate de la München, președinta Maia Sandu a avut întrevederi bilaterale cu oficiali importanți precum Marco Rubio și Mark Rutte, discutând despre securitatea Republicii Moldova și drumul european al țării.

Sandu a subliniat necesitatea unor parteneriate solide pentru a face față riscurilor la stabilitate și pentru a păstra pacea în regiune.

Programul său includea întâlniri cu lideri din țări europene și parlamentari pentru a promova integrarea europeană a Moldovei.

Motivul selecției: Consolidarea relațiilor internaționale și susținerea parcursului european al Moldovei.

Volodimir Zelenski a făcut declarații incisive la Conferința de Securitate de la Munchen, afirmând că Vladimir Putin nu mai este tânăr și nu mai are mult timp de trăit, exprimându-și speranța într-o încheiere rapidă a liderului rus.

Președintele ucrainean a subliniat trei condiții esențiale pentru pace: garanții solide pentru securitatea Ucrainei, planuri de reconstrucție post-conflict și o presiune internațională puternică asupra Rusiei, inclusiv sancțiuni economice.

Zelenski a precizat că orice soluție va fi căutată pe cale diplomatică, inclusiv prin negocieri trilaterale, și a sugerat că fosta administrație americană, sub Donald Trump, ar putea susține sancțiuni drastice împotriva Moscovei.

Motivul selecției: Declarațiile transparente și directe ale lui Zelenski exprimă tensiunea și determinarea în conflictul ruso-ucrainean, având impact geopolitic internațional.

Keir Starmer a afirmat că Europa trebuie să își consolideze capacitatea defensivă și să fie pregătită să descurajeze agresiunea, inclusiv prin luptă, dacă este necesar.

El a anunțat desfășurarea unui grup aeronaval britanic în Atlanticul de Nord și Marele Nord pentru a securiza coastele aliaților NATO.

Starmer a făcut apel la depășirea disputelor politice mărunte și aprofundarea cooperării economice și industriale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Motivul selecției: Relevanță majoră pentru securitatea europeană și rolul Regatului Unit post-Brexit.

Într-un exercițiu militar desfășurat în Estonia, peste 15.000 de militari NATO au fost puși în fața unei mici echipe de operatori ucraineni de drone, care, având experiență directă din războiul din Ucraina, au reușit să-i învingă prin atacuri rapide și precise.

Operatorii ucraineni au depistat și distrus zeci de ținte, inclusiv vehicule blindate și poziții strategice timp de câteva ore, în condițiile în care trupele NATO n-au reușit să se camufleze corespunzător. Astfel, două batalioane NATO au fost eliminate în scenariu în aceeași zi.

Concluzia a fost că războiul a evoluat, punând accentul pe tehnologie, reacție rapidă și informații în timp real, iar NATO trebuie să-și regândească tacticile, recunoscând importanța dronelor în conflictele viitoare.

Motivul selecției: Exercițiul reflectă schimbările tactice și tehnologice în război, subliniind rolul crescând al dronelor în conflictele moderne.

La exercițiul militar Hedgehog 2025, brigada britanică implicată nu a aplicat metode eficiente de camuflaj, fiind ușor identificată de o echipă mică de operatori de drone ucraineni.

Drona și sistemele inteligente au permis ucrainenilor să obțină în doar câteva ore distrugeri majore în rândul forțelor NATO.

Acest exercițiu subliniază importanța tehnologiei digitale și a coordonării rapide în conflictele militare actuale.

Motivul selecției: Reflectă schimbările tactice majore în conflictele militare și provoacă reevaluarea strategiilor NATO.

La Conferința de Securitate de la Munchen 2026, Keir Starmer a declarat că Europa trebuie să își construiască forțele pentru a descuraja agresiunea și, dacă este necesar, să fie pregătită pentru luptă în vederea protejării valorilor și modului de viață. Acesta a îndemnat Europa să devină autonomă în domeniul apărării.

Starmer a anunțat desfășurarea în anul curent a unui grup aeronaval britanic în Atlanticul de Nord și Marele Nord, centrat pe portavionul HMS Prince of Wales, cu misiunea de securizare a coastelor SUA și ale aliaților NATO. Această inițiativă marchează un angajament solid al Londrei față de securitatea euro-atlantică.

Premierul britanic a evidențiat nevoia unei integrări economice profunde între Regatul Unit și Uniunea Europeană, după Brexit, pentru a dezvolta colaborări în apărare, industrie, tehnologii și politică, depășind disputele politice pe termen scurt. Conferința abordează și alte teme importante precum migrația și criza din Ucraina.

Motivul selecției: Discursul premierului britanic reflectă angajamentul Regatului Unit și UE pentru securitate și cooperare militară și economică în contextul actualelor tensiuni geopolitice.

Noaptea spre duminică, cerul va fi noros, cu ploi slabe locale, iar vântul va sufla slab și moderat, temperatura minimă urmând să fie de 4-6 grade.

În ziua de duminică, vremea va fi caldă pentru această perioadă, cu maxime în jur de 14-15 grade și ploi temporare.

Vântul va avea intensificări cu rafale ce pot ajunge până la 45 km/h, iar pe timpul nopții temperatura va coborî la 0-2 grade.

Motivul selecției: Informații utile pentru populație privind condițiile meteo și eventualele fenomene de vreme severă.

Mircea Geoană a apreciat discursul clar și echilibrat susținut de Marco Rubio la Conferința de Securitate de la Munchen, evidențiind schimbarea favorabilă față de discursuri mai radicale din anii anteriori, precum cel al lui J.D. Vance.

Geoană a subliniat că relația transatlantică rămâne esențială pentru securitatea națională a României, dar are nevoie de un nou echilibru pentru a se adapta realităților globale în schimbare, un demers complex pentru statele europene.

În discurs, Rubio a reafirmat angajamentul SUA, sub administrația Trump, pentru susținerea unei Europe puternice, capabile să se apere singură, și pentru revitalizarea alianței transatlantice cu o politică externă sănătoasă și colaborativă.

Motivul selecției: Comentariul lui Geoană reflectă nevoia de stabilitate și cooperare transatlantică în fața provocărilor geopolitice actuale.

Bucureștiul imediat postbelic era un oraș periculos și nesigur, marcat de jafuri armate și crime care aveau loc și în plină zi, ceea ce îi conferă reputația de „oraș al gangsterilor”, comparabil cu faimoasa Chicago din filme.

Situația socială era complicată de inflația uriașă, lipsa alimentelor și existența pieței negre, unde se tranzacționau diverse obiecte, în timp ce prezența armatei roșii pe străzi crea un ambient tensionat și intimidant.

Pe lângă amenințările reale precum falsii ofițeri militari care atacau cetățenii, cetățenii evitau să se plimbe pe străzi după lăsarea întunericului, trăind într-o atmosfera de nesiguranță și teamă constantă.

Motivul selecției: Portretul istoric al violenței din București relevă dificultățile sociale și economice ale perioadei și contextul urban după al Doilea Război Mondial.

Caricaturile generate de AI, care folosesc fotografiile personale ale utilizatorilor, pot dezvălui mai multe date personale decât pare la prima vedere, crescând vulnerabilitatea la fraude.

Imaginile încărcate în chatbot-uri cu inteligență artificială pot fi stocate și folosite pentru a antrena diferite modele, constituind o potențială sursă de scurgeri de informații.

Experții recomandă prudență în divulgarea datelor pe astfel de platforme, întrucât o breșă ar putea expune informații sensibile unor persoane rău intenționate.

Motivul selecției: Creșterea riscurilor de securitate cibernetică și fraudă prin utilizarea necorespunzătoare a inteligenței artificiale.

Ziua Sfântului Valentin, celebrată pe 14 februarie, este o sărbătoare internațională a iubirii și afecțiunii, cu origini în tradiții romane și legende creștine legate de un preot care a oficializat căsătorii interzise de împărat.

Românii tradițional sărbătoresc iubirea și de Dragobete, pe 24 februarie, dar sărbătoarea modernă a Sfântului Valentin a fost adoptată în ultimele două decenii într-un mod similar multor țări europene și nu numai.

Legenda Sfântului Valentin include sacrificiul acestuia pentru dragoste și libertate, iar sărbătoarea a evoluat treptat în obiceiuri precum schimbul de felicitări, cadouri simbolice și manifestări culturale dedicate iubirii.

Motivul selecției: Explicarea originii și semnificațiilor Zilei Îndrăgostiților ajută la înțelegerea diversității culturale din România și lumea largă.

În cadrul unui sondaj pe grupul Mobilissimo, majoritatea respondenților (67%) au afirmat că ar opta pentru Linux dacă Windows și macOS nu ar mai fi disponibile, apreciind alternativele open-source pentru stabilitatea și flexibilitatea lor.

Totuși, utilizatorii semnalează limitări în gaming și aplicații profesionale pe Linux, ceea ce determină 23% să rămână pe Windows, iar 9% ar alege Android în mod desktop pentru activități de bază.

Experiențele utilizatorilor variază, dar Linux este considerat un sistem excelent pentru uz general și tehnic, revitalizând hardware-ul mai vechi, cu o curbă de învățare ce poate fi depășită prin comunități dedicate și distribuții mai prietenoase.

Motivul selecției: Rezultatele reflectă schimbări și deschidere către alternative open-source, cu implicații pentru viitorul sistemelor de operare și independența tehnologică.

A început vacanța de schi pentru elevii din România, iar traficul spre Bulgaria și Ungaria crește considerabil. Deși intrarea în Spațiul Schengen a redus cozile la frontiere, lucrările pe podul Giurgiu-Ruse din partea bulgară provoacă ambuteiaje în orele de vârf.

Pentru a fluidiza circulația, autoritățile române și bulgare au convenit ajustarea semafoarelor astfel încât să ofere verde suplimentar către Bulgaria la începutul weekendului și către România la revenirea din vacanță. Astfel, timpii de așteptare sunt semnificativ reduși pentru turiști.

Oficialii români anunță finalizarea lucrărilor pe podul Giurgiu-Ruse în luna iunie 2026, garantând un sezon estival fără restricții de trafic și o experiență mai rapidă și civilizată pentru românii care tranzitează spre Bulgaria sau Grecia.

Motivul selecției: Facilitarea traficului și cooperarea transfrontalieră contribuie la creșterea turismului între România și Bulgaria, în special pentru vacanțele de iarnă.

Bulgaria a înregistrat în 2025 un an record în turism, cu aproape un milion de înnoptări din partea turiștilor români, ceea ce reprezintă o creștere de 8,5% față de 2024 și o majorare de 51,2% față de 2019, conform Institutului Național de Statistică bulgar.

Ministrul turismului de la Sofia a subliniat succesul marketingului strategic și parteneriatelor internaționale în poziționarea Bulgariei ca destinație preferată, atrăgând turiști prin varietatea și calitatea ofertei, precum și prin experiențele autentice oferite.

În cadrul Târgului de Turism al României, Bulgaria promovează diversitatea ofertelor turistice, de la turism cultural și urban, la practicarea sporturilor de iarnă și activități ecoturistice, cu o atenție specială acordată tradițiilor și patrimoniului cultural inclusiv protejat de UNESCO.

Motivul selecției: Creșterea substanțială a turiștilor români în Bulgaria evidențiază importanța și impactul relațiilor turistice dintre cele două țări.