Conflictul din Orientul Mijlociu și cel dintre Rusia și Ucraina sunt descrise ca războaie geopolitice, dominate de lupte pentru putere și interese naționale, mai degrabă decât ca ciocniri între civilizații, potrivit analizei Alina Mungiu-Pippidi. Aceasta evidențiază că alianțele și rivalitățile dintre state sunt determinate de strategii politice și economice complexe. De exemplu, multe state musulmane din Golf sunt aliați ai Statelor Unite, deși cultura lor este diferită de a Occidentului.

De-a lungul istoriei recente, România a ales să se alinieze poziției occidentale privind Iranul, inclusiv prin găzduirea scutului antirachetă de la Deveselu. Această strategie face parte dintr-un climat internațional în care conflictele sunt mai mult despre controlul puterii și securității decât despre diferențe culturale sau religioase stricte. Iranul, comparat cu Rusia, este un stat prizonier al influențelor geopolitice, iar tensiunile de astăzi reiau conflicte cu rădăcini adânci în istorie.

Teoria lui Samuel P. Huntington privind „războiul civilizațiilor” este pusă sub semnul întrebării prin prisma realităților politice și militare actuale. Conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina arată că interesele geopolitice și strategice sunt factori decisivi, iar interpretările ce limitează conflictul la o confruntare culturală riscă să simplifice excesiv și să compromită soluțiile diplomatice.