Tensiunile din Orientul Mijlociu au generat noi valuri de volatilitate pe piețele internaționale, în special prin afectarea rapidă a prețurilor petrolului și gazelor naturale. Aceste șocuri se transmit treptat în economie, influențând costurile de producție și așteptările inflaționiste, ceea ce îngreunează prognozele.

România prezintă o dependență energetică mai redusă față de majoritatea statelor europene, cu aproximativ 30% din energie importată, ceea ce oferă un anumit grad de reziliență. Totuși, semnale economice negative la începutul anului 2026, cum ar fi scăderea industrială și diminuarea cifrei afacerilor în comerț, creează îngrijorare.

Pentru a răspunde provocărilor, banca centrală trebuie să-și calibreze atent politicile monetare, evitând reacții prea dure sau prea relaxate. Deficitul bugetar și costurile datoriei publice sunt alte puncte critice, iar stabilitatea politică este esențială pentru susținerea unei creșteri economice sănătoase.