Studiul realizat pe 150 de companii active pe plan local evidențiază că doar un sfert înțeleg clar implicațiile Directivei UE privind transparența salarială, iar jumătate nu au un responsabil pentru implementare.

În România, majoritatea firmelor nu au structuri salariale bine definite, dificilezând astfel compararea pozițiilor și justificarea diferențelor pe baze obiective, ceea ce poate duce la neconformități inclusiv sancțiuni.

Directiva solicită criterii neutre de gen pentru justificarea diferențelor salariale, iar companiile vor trebui să demonstreze conformitatea prin date și proceduri, pe măsură ce termenele limită se apropie.