Statele membre NATO au convenit majorarea cheltuielilor de apărare, ceea ce ar putea aduce o creștere importantă de miliarde de dolari pentru cheltuielile militare europene, însă dezacordurile între NATO și UE se concentrează pe sursele de armament.

Uniunea Europeană sprijină achiziția și dezvoltarea de armament produs în Europa, încercând să sporească autonomia strategică a continentului, pe când NATO insiste că politica industrială de apărare trebuie să rămână transatlantică, iar SUA să rămână furnizorul principal de armament.

Această dispută are implicații majore pentru viitorul cooperării militare europene, pentru summiturile viitoare și pentru relațiile transatlantice, afectând și abordarea comună în privința amenințărilor regionale.