Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, a declarat că majoritatea subvențiilor guvernamentale și reducerilor fiscale din UE menite să atenueze criza energetică sunt prost direcționate, contribuind la o povară fiscală inutilă. El a evidențiat că guvernele nu au învățat suficient din lecțiile gestionării scumpirilor din 2022, iar unele țări tratează cu lipsă de prudență spațiul fiscal disponibil.

FMI subliniază că unele țări se află într-o situație financiară fragilă, fără spațiu fiscal pentru noi măsuri fără ajustări bugetare. Astfel, aceste state trebuie să evite reacțiile care ar putea afecta piețele financiare și să gestioneze cu mare atenție contestările și presiunile fiscale.

În timp ce UE a cheltuit în 2023 circa 2,5% din PIB pentru contracararea efectelor crizei energetice, măsurile recente sunt mult mai modeste. Organizația avertizează că intervențiile universale sunt costisitoare și pot îngreuna tranziția către surse alternative de energie, iar politicile trebuie să includă comunicare și ajustări prudente.