În urma unei portițe legale, Jonas Lauwiner a revendicat sute de terenuri și drumuri fără proprietar în Elveția, profitând de legislația care permite dobândirea gratuită prin cerere a terenurilor neînregistrate.

Cu o prezență marcantă, incluzând o echipă simbolică și o prezență publică excentrică, Lauwiner a transformat aceste terenuri în surse de venit prin taxarea și negocierea drepturilor de trecere și construcții.

Autoritățile locale încearcă să oprească această practică considerată abuzivă, iar acest caz a provocat controverse legislative, evidențiind nevoia de reformă în domeniul proprietății.