După tensiuni din 2021, țările NATO au ales să nu critice deschis guvernul Erdogan pentru reprimarea opoziției și încălcarea drepturilor omului, pentru a păstra coeziunea alianței în fața amenințărilor regionale.

Turcia, cu a doua armată ca mărime din NATO și strategii militare importante, devine un jucător indispensabil în apărarea flancului sud-estic european, în timp ce guvernul său își consolidează puterea internă.

Critici occidentale indică faptul că această tăcere poate alimenta derapajele autoritare și reduce spațiul pentru reforme democratice, întărind controlul partidului AK și marginalizarea opoziției.