După ce în ianuarie atins un maxim istoric de aproape 5.600 de dolari pe uncie, aurul a scăzut cu aproximativ 29%, coborând temporar sub pragul psihologic de 4.000 de dolari. Această depreciere reflectă schimbări rapide în mediul macroeconomic, inclusiv creșterea randamentelor reale ale obligațiunilor și întărirea dolarului american.

Unul dintre principalele motive ale scăderii prețului aurului este politica monetară mai restrictivă a Rezerva Federală a SUA, care a menținut o inflație ridicată și a semnalat posibile majorări ale ratei dobânzii. Aceasta a crescut costul de oportunitate al deținerii aurului, care nu aduce venituri, în favoarea activelor purtătoare de dobândă.

Totodată, reducerea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu a diminuat cererea pentru aur ca activ de refugiu. În timp ce aurul rămâne influențat de evoluțiile politice și monetare, cererea de argint este mai legată de economia reală, prin utilizarea sa industrială.