Impozitele pe proprietățile rezidențiale sunt extrem de variabile în Europa. Franța și Belgia se numără printre statele cu unele dintre cele mai ridicate taxe anuale, în timp ce țări ca România aplică impozite mult mai reduse, calculate în funcție de suprafață și coeficienți stabiliți local.

Metodele de calcul a acestor taxe diferă substanțial: unele țări se bazează pe valoarea de piață a proprietății, altele pe valoarea cadastrală ori suprafața construită. Astfel, doi proprietari din țări diferite pot plăti impozite complet diferite pentru locuințe cu valori similare.

Excepțiile sunt evidente în state precum Malta, unde nu există taxa anuală pe proprietăți rezidențiale, fiind impozitate doar transferurile de proprietate la cumpărare sau vânzare. Aceste diferențe reflectă prioritățile fiscale și economice ale fiecărei țări membre a Uniunii Europene.