CJUE a definit că orice fraudă cu un prejudiciu total mai mare de 50.000 euro este considerată „gravă”, conform Convenției PIF, indiferent dacă prejudiciul adus bugetului UE este mai mic. Această clarificare vine după o solicitare a Înaltei Curți de Casație și Justiție din România.

Curtea a subliniat că aplicarea unor norme naționale care dezavantajează luptele împotriva fraudelor grave nu este compatibilă cu dreptul UE. De asemenea, a constat că ÎCCJ nu poate menține anumite decizii referitoare la prescripție când acestea contravin legislației europene.

Decizia CJUE vine în contextul unor cazuri de evaziune fiscală și fraudă, unde în România instanțele au aplicat interpretări diferite privind prescripția răspunderii penale, afectând lupta împotriva faptelor care afectează interesele financiare ale UE.