Deficitul contului curent românesc a urcat la peste 7% din PIB, fiind rezultatul consumului intern ridicat care depășește capacitatea de producție internă, generând astfel dependență de importuri și de capital străin.

Pentru echilibrarea structurii economice este nevoie de politici ce extind baza exportatoare, cresc competitivitatea și diversifică geografic piețele, sprijinind astfel integrarea durabilă în lanțurile regionale și globale.

În paralel, finanțarea acestei situații prin datorii și capital de risc poate crește vulnerabilitatea financiară, iar creșterea calității și a valorii adăugate a exporturilor, exemplificată prin comparația cu Polonia, este un obiectiv important.