Cercetătorii ruși au creat un model matematic sugerând că oamenii ar putea trăi între 146 și 194 de ani dacă toate mecanismele reversibile ale îmbătrânirii ar fi eliminate, dar procesele acumulate de mutații somatice limitează supraviețuirea reală.

Mutațiile somatice se acumulează în timp în celulele corpului, afectând țesuturile care nu se regenerează, cum ar fi neuronii și celulele musculare ale inimii, responsabile pentru limitarea duratei medii a vieții la circa 156 de ani.

În timp ce țesuturile cu capacitate de regenerare, precum ficatul, pot menține funcția pe termen lung, procesul de acumulare a mutațiilor somatice în țesuturile ne-regenerative reprezintă o limită biologică fundamentală a longevității.