Generația Z renunță la metodele tradiționale de economisire și acumulare financiară, adoptând investiții speculative precum criptomonedele și piețele de predicții, ca răspuns la dificultățile economice și lipsa accesului la locuințe si venituri stabile.

Această schimbare implică un „nihilism financiar” generat de percepția că sistemul economic nu recompensează prudența, ceea ce poate reduce eficiența politicii monetare, deoarece tinerii reacționează diferit la modificările dobânzilor.

Deși se vorbește despre un mare transfer de avere de la generațiile mai în vârstă către tineri, beneficiile vor fi concentrate în rândul celor mai bogați 10%, accentuând inegalitățile și provocând efecte economice complexe.