Noua lege a salarizării în domeniul sănătății stabilește un sistem bazat pe clasificarea unităților sanitare în șase categorii și a secțiilor în patru grupe, influențând nivelul salariilor de bază și sporurile aferente. Astfel, spitalele regionale și clinice universitare primesc salarii mai mari față de unitățile municipale sau orășenești.

Sporurile pentru condiții de muncă deosebite, periculoase sau grele sunt diferențiate în funcție de natura activității și riscuri, de la secții de terapie intensivă până la laboratoare și servicii socio-medicale. Plata gărzilor și a orelor suplimentare este reglementată prin tarife orare procentuale față de salariul de bază.

Legea limitează creșterile coeficienților de salarizare și prevede un calendar clar până în 2028 pentru aplicarea integrală a noilor salarii. Aceste reglementări urmăresc corectitudinea financiară, transparența și stimularea personalului medical în funcție de specificul activității desfășurate.