În România, terapia durerii în spitalele publice este quase inexistentă, iar durerea cronică este tratată doar în privat; Eugen Oleineac realizează un proiect pilot inspirat din Elveția pentru a schimba acest lucru.

Durerea este considerată al cincilea semn vital și trebuie monitorizată și tratată corespunzător, dar există o cultură medicală și societală care acceptă durerea ca normală în spital.

Proiectul implică instruirea personalului medical și a pacienților, cu speranța implementării unei legi din 2024 care prevede accesul pacienților la terapia durerii.