Băncile centrale europene, inclusiv Olanda și Franța, și-au transferat o parte însemnată a rezervelor de aur din Statele Unite și Canada pentru a avea acces mai rapid la acestea într-o lume marcată de conflicte, tensiuni comerciale și inflație ridicată.

Aceste mișcări continuă tendința începută de Germania în anii anteriori de repatriere a aurului, ca răspuns la provocările geopolitice tot mai mari.

Mutarea aurului răspunde nevoii de asigurare financiară și accesibilitate rapidă, într-un context global instabil, dar nu indică neapărat o criză iminentă.