După alegerile din 2024 și 2025, coaliția guvernamentală a reușit să reducă deficitul bugetar în principal prin creșterea taxelor, fără a consolida în mod eficient reformele structurale necesare. Reformele majore, precum salarizarea unitară în sectorul public și reforma companiilor de stat, au rămas nefinalizate, creând un tablou de guvernare incompletă.

Analiza atrage atenția asupra fragmentării elitei politice românești între o față „respectabilă” și una „iliberală” a constructivismului politic, cu elitele care împiedică reformele liberale reale, în special în domenii-cheie ce țin de separația puterilor și justiție.

Electoratul a migrat semnificativ spre perspectiva iliberală naționalist-populistă, surprinzând clasele politice și contribuind la creșterea dificultăților de menținere a coaliției și implementarea reformelor majore.