Conform unui dosar descoperit în cabinetul generalului Iulian Vlad, în toamna lui 1988 Departamentul Securității Statului avea 14.629 de angajați, dintre care o parte semnificativă fără grad militar, în diverse funcții de suport și logistică.

Aparatul central din București concentra activitățile principale de spionaj și contraspionaj, cu unități importante precum Direcția a IV-a (Contrainformații Militare) și USLA, unitate antiteroristă de elită.

Trupele de securitate asigurau intervenția militarizată, iar aparatul teritorial gestiona supravegherea la nivel local. Direcțiile specializate acopereau monitorizarea internă, contrainformațiile economice, filajul și controlul corespondenței, creând un sistem amplu de represiune.