Tinerii din Europa au ieșit în stradă pentru revendicări legate de finanțarea educației, accesul la locuințe și perspectivele de angajare, generând un val de proteste preponderent condus de generația Z. Exemplul Franței s-a răspândit în mai multe țări, precum Spania, Italia și Grecia.

Protestele implică diverse categorii sociale și au semnalat nemulțumiri profunde privind creșterea costurilor vieții și lipsa oportunităților reale pentru tineri. În unele state măsura a escaladat în contestarea guvernului și corruptibilității sistemice.

În contextul datoriilor publice mari și a constrângerilor bugetare, guvernele sunt presate să ofere soluții durabile. Protestele indică totodată transformarea manifestațiilor studențești într-o mișcare socială amplă cu cerințe ce vizează schimbări structurale.