Monetăria Statelor Unite a prezentat modelele monedelor care vor fi emise în 2026 pentru a marca 250 de ani de la declarația de independență. Acestea evidențiază documente fondatoare și momente din Războiul de Independență, excluzând, însă, imaginea fostului președinte Donald Trump, în ciuda solicitărilor unor susținători.

Modelele noi, care înlocuiesc temele progresiste adoptate în mandatele recente, vor apărea pe monedele de 5, 10 și 25 de cenți, în timp ce monedele de 1 și 50 de cenți vor fi produse ca obiecte de colecție. Ele prezintă simboluri clasice, precum Statuei Libertății și discursuri istorice ale Statelor Unite.

Nu a fost confirmată în continuare o monedă cu chipul lui Trump, în ciuda proiectelor preliminare și a unor dezbateri legale legate de includerea președinților în viață pe monede. Prețurile și tirajele monedelor comemorative variază, iar efortul marchează o etapă importantă în celebrarea națională.

Motivul selecției: Aniversarea a 250 de ani de la independența SUA este marcată prin emiterea unor monede comemorative noi, reflectând simboluri clasice ale națiunii, și generând dezbateri despre includerea unor figuri politice recente.

Pe tronsonul Tigveni-Curtea de Argeș al autostrăzii A1 a fost finalizată turnarea betonului rutier în tunelul Curtea de Argeș, primul tunel rutier din România construit pe o autostradă. Operațiunea a fost realizată cu un complex de trei utilaje speciale importate din Germania.

Turnarea betonului pentru cele două fire de tunel a inclus aplicarea a două straturi de beton, vibrarea și nivelarea, precum și striațiile pentru aderență și impermeabilizarea suprafeței. Procesul a fost continuu și intensiv, cu peste 550 de angajați și 200 de utilaje în șantier.

Contractul pentru acest tronson de aproape 10 km, în valoare de 1,54 miliarde lei, este finanțat de Comisia Europeană și este realizat de firma austriacă PORR. Se estimează că circulația pe acest lot ar putea începe chiar în vara anului 2026, cu finalizarea totală pentru 2027.

Motivul selecției: Este o realizare infrastructurală majoră pentru România, cu impact asupra transportului și dezvoltării regionale.

Ciprian Ciucu, ales recent primar al Capitalei, a declarat că, din cauza duratei limitate a mandatului său, se va concentra mai degrabă pe finalizarea proiectelor în derulare decât pe inițierea unora noi. Printre acestea se numără șantierele de pe Dimitrie Pompeiu, Prelungirea Ghencea și Pasajul Basarab.

El a subliniat că spațiile verzi, mobilierul stradal și ordinea prin prevenirea parcărilor neregulamentare vor fi priorități imediat după preluarea mandatului. Ciucu consideră că starea actuală necesită intervenții urgente pentru îmbunătățirea calității vieții în oraș.

În urma alegerilor locale parțiale din decembrie, primarul a obținut aproximativ 36% din voturi și își propune să consolideze ce s-a început, adaptându-se la constrângerile financiare și temporale ale administrației capitalei.

Motivul selecției: Noua administrație a Bucureștiului se concentrează pe continuitate și îmbunătățirea infrastructurii existente în perioada de două ani și jumătate rămasă din mandat.

Comisia Europeană intenționează să susțină o nouă clasă de vehicule electrice mici, fabricate cu un conținut important de componente europene, oferind avantaje pentru consumatori și producători. Acestea includ acces preferențial la parcări și stații de încărcare, precum și scutiri de la noile reglementări stricte din domeniul auto pentru o perioadă de 10 ani.

Această inițiativă este sprijinită de Franța și de grupul Renault, care susțin o reducere a costurilor și o adaptare a produselor la nevoile urbane. În contrast, constructorii germani sunt mai reticenți, iar succesul pe piață este nesigur, întrucât cererea reală pentru astfel de mașini mici nu este clară.

În paralel, Comisia dorește să mențină competitivitatea industriei europene și să prevină creșterea costurilor produse de multiplele standarde viitoare, într-un context geopolitic și economic tensionat.

Motivul selecției: Impact asupra industriei auto europene și a pieței consumatorilor, relevanță economică și industrială majoră.

Cartel Alfa, confederația sindicală reprezentativă în România, solicită public Guvernului creșterea salariului minim brut la 4.350 lei. Își exprimă nemulțumirea față de măsurile actuale, considerate nefavorabile majorității populației și orientate în principal spre acoperirea deficitului bugetar.

Sindicatul atrage atenția asupra reducerilor salariale mascați, înghețării pensiilor și salariilor, creșterii taxelor și lipsei unor măsuri de reducere a evaziunii fiscale. Critică protejarea privilegiilor politice și lipsa unei politici echilibrate care să împartă povara austerității între cetățeni, clasa politică și capital.

Cartel Alfa avertizează că menținerea acestor politici riscă să sărăcească populația și să afecteze activitatea economică, solicitând responsabilitate și echitate în reformele fiscale și sociale, inclusiv eliminarea inechităților în contribuțiile sociale.

Motivul selecției: Afectează veniturile unui număr mare de angajați din România și ridică probleme sociale și economice majore.

Conform reglementărilor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), furnizorii de gaze naturale trebuie să informeze clienții prin anexe la facturi sau prin alte mijloace convenite, până cel târziu la 2 martie 2026. Aceste detalii privesc prețul final contractat și modul său de stabilire după 1 aprilie 2026.

Informarea trebuie să evidențieze faptul că prețul final va fi cel contractual stabilit la semnarea sau actualizarea contractului, precum și dreptul clienților de a schimba furnizorul fără costuri și fără modificări tehnice ale instalației de gaze.

Aceste măsuri au loc într-un context în care liberalizarea pieței gazelor și revenirea la prețul pieței pot duce la scumpiri, iar companiile caută soluții pentru a preveni creșteri bruște, în timp ce în România există peste 4 milioane de clienți casnici de gaze naturale.

Motivul selecției: Clarificarea modului de facturare și drepturile consumatorilor privind piața gazelor naturale este esențială în contextul liberalizării și posibilelor creșteri de preț.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președintele ucrainean Zelenski a câștigat alegerile cu promisiuni de pace, însă ulterior a promovat războiul, încălcând Acordurile de la Minsk și întârziind implementarea acestora.

În același timp, Ucraina a anunțat oficial abandonarea obiectivului de aderare la NATO, într-un efort de a obține garanții de securitate occidentale și de a facilita încetarea conflictului armat cu Rusia. Zelenski a spus că susține înghețarea liniei frontului și cere sprijinul SUA pentru aceasta.

Declarațiile au fost făcute în contextul negocierilor internaționale de pace și continuă să reflecte tensiunile profunde dintre Rusia și Ucraina, cu impact major asupra stabilității europene.

Motivul selecției: Tensiunile militare și politice din Europa de Est afectează securitatea regională și relațiile internaționale.

Judecătoarea Raluca Moroșanu a declarat că magistrații de la Curtea de Apel București sunt tratați ca angajați ai unui SRL, fără consultare sau transparență în deciziile conducerii. Ea denunță schimbări arbitrare ale componenței completelor de judecată, care pot influența dosarele judecate.

Moroșanu acuză conducerea instanței că promovează o politică de indulgență exagerată față de inculpați, mai ales în cazurile de evaziune fiscală, inclusiv prin seminarii care susțin înlocuirea pedepselor penale cu cele civile. Ea susține că puterea absolută este concentrată în mâna președintelui instanței, cu sprijinul celor numiți de acesta.

Judecătoarea și-a exprimat dezamăgirea față de modul în care sunt gestionate protestele magistraților nemulțumiți și consideră că dispozitivele impuse instanțelor au afectat buna aplicare a justiției în perioada recentă.

Motivul selecției: Reclama probleme serioase în sistemul judiciar românesc și afectează încrederea publicului în justiție.

Traian Băsescu a declarat recent că există riscul reactivării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în cazul în care legile justiției aprobate în 2022 nu vor suferi modificări. Acesta a criticat în mod direct ministerul condus de Cătălin Predoiu, care între timp a fost mutat la Ministerul Afacerilor Interne.

Fostul președinte observă că protestele declanșate după difuzarea documentarului „Justiție capturată” demonstrează importanța justiției pentru societatea românească, mai ales în rândul tinerilor. El speră ca dialogul dintre președintele României și judecători să conducă la schimbări rapide și eficiente.

Băsescu insistă pe modificarea legilor justiției și pe responsabilitatea Inspecției Judiciare de a oferi clarificări în urma investigațiilor jurnalistice, subliniind că nimeni nu ar trebui să încerce să ascundă sau să falsifice faptele în fața presiunii publice.

Motivul selecției: Se evidențiază tensiunile politice pe tema reformelor justiției în România și potențialul impact asupra relațiilor cu Uniunea Europeană.