Germania, paralizată inițial de amenințarea rusă, începe să-și redefinească rolul militar sub conducerea lui Friedrich Merz, care a inițiat un fond de război de 500 de miliarde de euro și investiții majore în fabrici de muniții și sisteme avansate de apărare aeriană.

Această schimbare a reprezentat o relaxare a reglementărilor fiscale tradiționale germane, permițând cheltuieli militare nelimitate și un efort susținut de dezvoltare a capacității industriale de apărare interne, inclusiv achiziția sistemului israelian Arrow 3 pentru interceptarea rachetelor balistice.

Germania își asumă astfel un rol central în securitatea europeană, într-un moment în care SUA reduce ușor implicarea, iar Europa trebuie să construiască un scut comun împotriva amenințărilor. Această mutare creează însă tensiuni cu Franța privind conducerea în apărare.