Curtea de Apel din Napoli a amânat pentru 20 ianuarie 2026 decizia privind extrădarea lui Dani Mocanu și a fratelui său, Ionuț Nando Mocanu. Aceștia sunt arestați la domiciliu în apropierea orașului Napoli.

Frații Mocanu au fost condamnați definitiv pentru tentativă de omor și tulburarea ordinii publice, fiind urmăriți după ce nu au fost găsiți de autorități până la arestare.

Instanța italiană a solicitat informații suplimentare de la autoritățile române, iar măsura arestului la domiciliu este aplicată la locuința tatălui lor.

Motivul selecției: Decizia de extrădare afectează un caz penal de interes public din România.

Parlamentul European a aprobat un pachet de norme care majorizează subvențiile pentru fermele mici și crescătorii de animale.

S-au redus cerințele birocratice, iar fermierii cu agricultură ecologică vor beneficia de facilități privind condițiile agricole.

Noile reguli includ, de asemenea, o limită mai redusă a controalelor la fața locului, făcând administrarea mai eficientă și sprijinind conservarea biodiversității.

Motivul selecției: Se îmbunătățește susținerea economică a sectorului agricol și protecția mediului.

Comisia Europeană a decis să modifice regulile privind emisiile mașinilor noi pentru 2035, permițând o reducere cu 90% a emisiilor de CO2 în loc de obiectivul inițial de zero emisii. Această măsură a fost adoptată după presiunile exercitate de Germania, Italia și sectorul auto, pentru a continua să permită vânzarea vehiculelor hibride plug-in și a celor cu extindere de autonomie.

Măsura oferă flexibilitate producătorilor auto europeni, care se confruntă cu dificultăți în adaptarea la cererea scăzută pentru vehicule electrice și competiția din partea Tesla și producătorilor chinezi. De asemenea, vor exista ținte mai relaxate pentru reducerile de emisii în perioada 2030-2032.

Aceste modificări necesită aprobarea statelor UE și Parlamentului European și marchează cel mai mare recul al politicilor ecologice europene din ultimii cinci ani. Industria vehiculelor electrice avertizează însă că relaxarea obiectivelor ar putea submina avansul tehnologic și competitivitatea Europei în domeniu.

Motivul selecției: Decizia UE are impact major asupra industriei auto, mediului și politicilor energetice pe termen lung.

Salariile din România sunt în continuare mai mici față de cele din țări precum Italia, Malta sau Cipru, însă potrivit calculelor Eurostat, când acestea sunt comparate prin prisma puterii de cumpărare, românii trăiesc mai bine decât cetățenii acestor state. Această monedă virtuală măsoară cantitatea de bunuri și servicii care pot fi achiziționate cu salariul într-o țară.

Eurostat relevă că salariul anual brut mediu în România este în jur de 21.000 de euro, depășind state precum Slovacia sau Bulgaria, dar rămânând mult sub Luxemburg, care atinge 83.000 de euro anual. Distanța față de cetățenii Italiei sau Ciprului se reduce semnificativ când se ia în calcul puterea reală de cumpărare.

Această situație nu elimină însă disparitățile interne din România, unde capitala beneficiază de condiții de trai mai bune comparativ cu regiunile mai sărace din nord-est. Analiza Eurostat arată însă că costul mai scăzut al vieții facilitează o calitate mai bună a vieții în România în comparație cu unele țări cu salarii nominale mai mari.

Motivul selecției: Articolul evidențiază o realitate economică importantă privind puterea de cumpărare în UE, informând publicul despre factorii care influențează calitatea vieții dincolo de salariul brut.

Compania Midad Energy din Arabia Saudită oferă o sumă importantă pentru achiziția activelor Lukoil din străinătate, afectate de sancțiuni americane impuse Rusiei.

Aceste active, evaluate la 22 miliarde de dolari, includ câmpuri petroliere, rafinării și mii de benzinării la nivel global.

Oferta Midad Energy, o filială a Al Fozan Holding, este o ofertă în numerar ce urmează să fie blocată până la ridicarea sancțiunilor, și poate implica participarea unor companii americane.

Motivul selecției: Tranzacția are implicații economice globale și impact asupra pieței energetice.

În decembrie 2025, petrolul Brent a coborât sub pragul de 60 de dolari pe baril, la cel mai scăzut nivel din ultimele șase luni.

Acest declin este determinat parțial de speranțele unui acord de pace între Rusia și Ucraina, ce ar putea elimina sancțiunile și dezechilibrele actuale din lanțurile de aprovizionare.

Cu toate acestea, Agenția Internațională pentru Energie anticipează un surplus de 3,7 milioane de barili pe zi în 2026, ceea ce susține presiunea pentru prețuri mai mici.

Motivul selecției: Evoluția prețului petrolului afectează economia globală și consumatorii.

Proiectul Future Air Combat System (FACS), estimat la 100 miliarde de euro și menit să dezvolte un avion de vânătoare de generația a cincea pentru Franța, Germania și Spania, este în impas, sursele apropiate spunând că este „foarte puțin probabil” să avanseze. Divergențele majore între țări și companii afectează progresul.

Disputa centrală este controlul asupra proiectului, cu dorința companiei franceze Dassault de a prelua rolul principal, în timp ce Germania insistă pe un rol egal sau dominant pentru Airbus. De asemenea, cerințele diferite privind rolurile militare ale aeronavelor, cum ar fi capacitatea de a transporta focoase nucleare sau adaptarea la portavioane, complică colaborarea.

Problemele includ și coordonarea cu alte componente ale programului, precum dronele și 'norul de luptă'. Progresele și deciziile au fost amânate, iar întrebările despre dependența Germaniei de armele americane apar ca obstacole suplimentare.

Motivul selecției: Aceasta este o implicare majoră a trei puteri europene în tehnologia de apărare avansată, iar blocajul indică dificultăți în cooperarea militară europeană.

Președintele american Donald Trump a semnat un ordin care clasifică fentanilul, un opioid sintetic extrem de periculos, drept armă de distrugere în masă, ceea ce permite intensificarea acțiunilor împotriva producătorilor și traficanților de droguri din America Latină.

Ca parte a acestei strategii, Comandamentul Sud a executat atacuri împotriva a trei nave suspectate de contrabandă cu droguri în apele internaționale din Pacific, acțiuni ce au cauzat opt decese, în contextul luptei împotriva «narcoteroriștilor».

Administrația SUA justifică aceste operațiuni ca fiind acțiuni de autoapărare și avertizează că vor continua lupta inclusiv prin alte măsuri combinate, semnalând și o posibilă reevaluare a statutului marijuanei.

Motivul selecției: Măsurile drastice reflectă escaladarea politicilor SUA în lupta anti-drog și influențează securitatea și relațiile internaționale din regiune.

La o școală din satul Gorki-2, regiunea Moscova, un adolescent de 15 ani a atacat elevii cu un cuțit, omorând un copil de școală primară.

Atacatorul purta un tricou cu mesajul „No Lives Matter” și cască cu citate neonaziste și a filmat atacul pe care l-a postat ulterior.

Autoritățile ruse au deschis o anchetă penală pentru omor, iar oficialii locali vor analiza cauzele și măsurile de prevenție.

Motivul selecției: Incidentul tragic evidențiază riscurile violenței școlare și extremismului.

Germania, paralizată inițial de amenințarea rusă, începe să-și redefinească rolul militar sub conducerea lui Friedrich Merz, care a inițiat un fond de război de 500 de miliarde de euro și investiții majore în fabrici de muniții și sisteme avansate de apărare aeriană.

Această schimbare a reprezentat o relaxare a reglementărilor fiscale tradiționale germane, permițând cheltuieli militare nelimitate și un efort susținut de dezvoltare a capacității industriale de apărare interne, inclusiv achiziția sistemului israelian Arrow 3 pentru interceptarea rachetelor balistice.

Germania își asumă astfel un rol central în securitatea europeană, într-un moment în care SUA reduce ușor implicarea, iar Europa trebuie să construiască un scut comun împotriva amenințărilor. Această mutare creează însă tensiuni cu Franța privind conducerea în apărare.

Motivul selecției: Transformarea Germaniei în „stat arsenal” al Europei are impact strategic major asupra securității europene și echilibrelor globale.

Pe 16 decembrie 2025, Rusia a desfășurat două bombardiere Tu-22M3 în spațiul aerian deasupra apelor neutre ale Mării Negre, însoțite de avioane de vânătoare Su-35S și Su-27, zbor ce a durat peste cinci ore, susține ministerul de apărare rus.

Acțiunea a fost prezentată ca o rutină în spațiile aeriene internaționale, însă vine după o lovitură suferită de flota rusă în portul Novorossiisk, unde o dronă ucraineană a detonat aproape de un submarin clasa Varșvianka, afectând serios imaginea militară a Rusiei în regiune.

Situația dezvăluie vulnerabilități ale Flotei ruse din Marea Neagră, cu Rusia neputând asigura suficientă protecție și tehnologie adecvată împotriva atacurilor subacvatice ucrainene, ceea ce ar putea influența alocarea viitoarelor nave și capacități în zonă.

Motivul selecției: Acesta evidențiază tensiunile și confruntările militare în regiunea strategică a Mării Negre în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Conform raportului Institutului Național de Studii Demografice (INED), Franța a înregistrat în 2024 un sold natural negativ, adică de mai multe decese decât nașteri, situație nemaiîntâlnită după cel de-al Doilea Război Mondial. Scăderea natalității a început în 2010, iar scăderea continuă pune o presiune suplimentară pe sistemul social.

Creșterea populației Franței în ultimii ani s-a datorat aproape exclusiv migrației nete pozitive, estimate la aproximativ 152.000 de persoane în 2024. Aceasta a compensat scăderea naturală, mai ales în zonele rurale unde nașterile sunt sub rata mortalității.

Îmbătrânirea accentuată a populației reprezintă o problemă în creștere, cu peste 22% din populație având peste 65 de ani în 2025. Acest trend face dificilă susținerea forței active de muncă necesare pentru a menține echilibrul economic și social, cu proiecții pesimiste pentru următoarele decenii.

Motivul selecției: Schimbările demografice dramatice influențează politici sociale, economice și migratorii în una dintre cele mai importante țări europene.

În decembrie 2025, Ministerul Apărării din Germania a confirmat livrarea în Ucraina a două sisteme de apărare aeriană Patriot și a nouă sisteme Iris-T.

Germania a alocat suplimentar 200 de milioane de dolari pentru achiziții din arsenalele americane, susținând apărarea ucraineană.

Sprijinul european este complementar celui britanic, care a anunțat un pachet important de armament pentru apărarea aeriană a Ucrainei.

Motivul selecției: Sprijinul militar european sporește capacitatea de apărare a Ucrainei.

ARCMEDIA, cel mai complex grup editorial din România, a fost lansat oficial sub conducerea antreprenorului Radu Budeanu.

Grupul include publicații diverse precum ProSport, Gândul, Mediafax, G4 Media, și altele, cu peste 2 milioane de cititori zilnic.

ARCMEDIA promovează pluralitatea opiniei și editoriale, cu planuri de extindere pe piața din Europa de Vest și dezvoltare tehnologică.

Motivul selecției: Consolidează peisajul media românesc și dezvoltă jurnalismul digital.

Ministerul Justiției din Rusia a inclus postul public german de televiziune Deutsche Welle pe lista organizațiilor „indezirabile”, interzicând astfel oficial desfășurarea de activități în Rusia. Aceasta face parte dintr-o serie de măsuri de cenzură și reprimate a mass-mediei independente.

Deutsche Welle, care emite și în limba rusă, se confruntă cu blocaje și restricții în accesul la publicul din Rusia, iar reprezentanții canalului afirmă că în ciuda cenzurii, audiența lor în limba rusă continuă să crească.

Guvernul german a condamnat această măsură, acuzând Kremlinul de teamă față de informațiile independente, mai ales în legătură cu războiul agresiv împotriva Ucrainei. Rusia a blocat de asemenea și site-ul DW în țară.

Motivul selecției: Interzicerea reflectă tensiunile dintre Rusia și presa liberă, afectând informarea obiectivă în contextul războiului și relațiilor internaționale.

Cristi Danileț, fost judecător, afirmă că presiunile din sistemul judiciar românesc sunt intense și că sancțiunile disciplinare, printre care și cele asupra sa, au fost folosite pentru a limita libertatea de expresie a magistraților și pentru a controla carierele acestora.

El dezvăluie că mulți colegi magistrați evită să semneze documente critice față de sistem din cauza fricii de represalii din partea CSM, care poate afecta detașările și promovările. Danileț mărturisește că a plecat din magistratură „plângând”, dezamăgit de abuzurile și condițiile inadecvate.

Comentariile sale susțin afirmațiile Ralucăi Moroșanu privind teroarea în instanțe și evidențiază o atmosferă de teamă care slăbește independența judiciară. El spune că mulți magistrați au ales să părăsească sistemul din cauza șefilor abuzivi și a presiunii din partea autorităților.

Motivul selecției: Articolul aduce în discuție probleme fundamentale ale independenței judiciare și libertății magistraților în România.

Cristi Danileț îl acuză pe Lia Savonea, președinta ICCJ, că a încălcat drepturi fundamentale și că sancțiunile disciplinare aplicate în cazul său au fost considerate de Marea Cameră a CEDO ca atentând la libertatea de exprimare.

Danileț subliniază că aceste sancțiuni i-au blocat evoluția profesională timp de trei ani și că decizia CEDO ar trebui să determine un gest de responsabilitate, respectiv demisia șefei instanței supreme.

În scrisoarea deschisă adresată public, Danileț afirmă că decizia CEDO este un precedent judiciar european clar și că Savonea nu mai poate rămâne în funcția de președinte sau să continue activitatea ca judecător în România.

Motivul selecției: Cazul evidențiază probleme privind libertatea de exprimare în magistratură și responsabilitatea conducerii judiciare românești.

Victor Negrescu avertizează că neconstituționalitatea legii pensiilor magistraților ar putea duce la suspendarea alocării fondurilor europene din PNRR pentru România.

Vicepreședintele Parlamentului European a cerut o susținere clară a legii pentru a evita pierderea a 230 de milioane de euro.

El a adăugat că, în eventualitatea unui al doilea refuz al legii de către CCR, este necesară o dezbatere pe tema viabilității actualei coaliții de guvernare.

Motivul selecției: Situația legislativă afectează planificarea bugetară și consolidarea guvernului.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că au început procedurile pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind plantarea perdelelor forestiere pe o suprafață de 380 de hectare în sudul României, o regiune expusă procesului de deșertificare. Aceste perdele vor acoperi peste 126 km de-a lungul unor drumuri naționale importante.

Proiectul urmărește protejarea drumurilor DN65A, DN65E și DN6, reducerea efectelor vântului, prevenirea eroziunii solului și creșterea biodiversității. Până în prezent, statul a plantat deja 330 hectare și are în lucru alte 850 de hectare dedicate acestui scop.

Realizarea studiilor este coordonată de Garda Forestieră București și face parte dintr-un efort național, conform Legii 289/2002, care impune plantarea a 5.500 de hectare de perdele forestiere. Acțiunea este parte a strategiei de adaptare la schimbările climatice.

Motivul selecției: Inițiativa reprezintă o măsură concretă pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea mediului într-o regiune vulnerabilă a României.

ARCMEDIA a fost inaugurat ca un ecosistem editorial digital ce reunește un portofoliu diversificat de publicații românești de top, sub umbrela profesionalismului și pluralismului, cu liderul Radu Budeanu în poziția de proprietar.

În echipa ARCMEDIA se regăsesc titluri cu tradiție și audiențe vaste, acoperind domenii variate: de la anchete jurnalistice, economie, sport, sănătate, tehnologie, până la divertisment și lifestyle. Grupul dispune de o infrastructură tehnologică avansată și produce conținut multimedia în peste 15 producții video zilnice.

Pe termen mediu și lung, ARCMEDIA intenționează să pătrundă pe piețele din Europa de Vest cu modelul său editorial, susținând creșterea standardelor jurnalistice și adaptarea la noile obiceiuri de consum media ale publicului.

Motivul selecției: Grupul marchează o etapă importantă în consolidarea industriei media digitale românești și în diversificarea ofertei jurnalistice.