Ben Cohen a declarat într-un interviu că noile reguli de guvernanță impuse de Magnum, compania mamă a Ben & Jerry’s, distrug esența și misiunea socială a brandului, folosind termeni ca „orwellian” pentru a descrie măsurile. Aceste schimbări includ limitarea mandatelor și reguli stricte de funcționare a Consiliului.

Conflictul între fondatori și Magnum a dus la înlăturarea din Consiliu a mai multor directori independenți și chiar la demisia lui Jerry Greenfield, care a acuzat compania mamă că încearcă să reducă la tăcere mesajele sociale ale brandului.

De-a lungul anilor, Ben & Jerry’s s-a poziționat adesea ca un promotor al justiției sociale, dar începând din 2021 a izbucnit un conflict cu Unilever și compania mamă în legătură cu politicile privind Israel-Palestina, generând controverse și procese.

Motivul selecției: Conflictul intern reflectă tensiunile dintre misiunea socială inițială a unui brand și presiunile economice și politice ale companiilor multinaționale.

Podul Dunării de la Giurgiu către Ruse va fi redeschis integral traficului rutier începând cu 17 decembrie, mai devreme cu o zi față de planul inițial. Aceasta permite desfășurarea normală a circulației pentru toate tipurile de vehicule pe perioada sărbătorilor de iarnă.

Lucrările majore de reparații dintr-o secțiune de 320 metri, care au fost finalizate înainte de termen, au inclus instalarea sistemelor de siguranță și marcajele rutiere. Se vor relua de la începutul anului viitor pe partea cealaltă a podului, spre Bulgaria.

Muncitorii vor continua să lucreze zilnic pentru finalizarea renovării cu respectarea condițiilor de securitate și desfășurarea circulației etapizate pe sensurile de mers neafectate, asigurând fluidizarea traficului și protecția participanților la trafic.

Motivul selecției: Podul este o arteră importantă pentru traficul transfrontalier și comerțul între România și Bulgaria.

Economia României a atras în ultimii ani investiții semnificative din partea țărilor din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, Grecia sau Ungaria, consolidându-și potențialul regional.

Deși România are o economie în creștere și o piață atractivă, nivelul investițiilor realizate de companiile românești în regiune este încă scăzut comparativ cu cel al statelor vecine.

Analiza relevă că România nu și-a stabilit încă o strategie explicită de integrare și afirmare regională, ceea ce limitează capacitatea sa de a exploata pe deplin avantajele economice și geopolitice ale zonei.

Motivul selecției: Evaluarea poziției economice și a fluxului investițional important pentru dezvoltarea regională.

Studiul PwC indică o creștere pronunțată a interesului investitorilor către tehnologie și inteligență artificială, acestea devenind sectoarele principale de investiții în următorii trei ani.

Mai mult de 80% dintre investitori au observat că portofoliile lor au beneficiat de creșterea productivității și profitabilității datorită AI.

Investitorii solicită transparență crescută și politicile responsabile în transformarea digitală pentru a susține o creștere sustenabilă.

Motivul selecției: Reflectă direcțiile majore de investiții cu impact global și local pe termen mediu.

În 2025, bugetul americanilor alocat cumpărăturilor de sărbători este în scădere cu aproximativ 10% față de anul anterior, arată studiul Deloitte Holiday Retail Survey. Majoritatea consumatorilor se așteaptă la prețuri mai mari la produsele sezoniere, ceea ce îi determină să-și ajusteze cheltuielile.

Hainele rămân prima categorie de achiziții ca valoare, dar cadourile experiențiale precum mesele la restaurant sau biletele la evenimente au câștigat popularitate. Utilizarea social media, inteligenței artificiale și comparatoarelor de prețuri este în creștere, în special în rândul tinerilor din Generația Z.

Studiul indică și o diminuare a cheltuielilor pe electronice. Magazinele online atrag majoritatea bugetului, dar cele fizice sunt preferate pentru alimente, băuturi și îmbrăcăminte. Conform respondenților, procesul de cumpărare este tot mai stresant, iar livrările lente provoacă nemulțumiri.

Motivul selecției: Reflectă schimbările de comportament ale consumatorilor americani și impactul inflației asupra cheltuielilor tradiționale de sărbători.

Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice a fost redeschis iar românii au manifestat un interes sporit, depunând peste 19.000 de dosare în prima zi.

Pentru mașinile electrice s-au înregistrat aproape 6.000 de cereri, iar pentru cele cu motoare termice peste 13.000, bugetele fiind aproape epuizate.

Sesiunea va rămâne deschisă până la 31 decembrie 2025 sau până la epuizarea fondurilor, care provin în principal din sume nefolosite din sesiunile anterioare.

Motivul selecției: Impact direct asupra consumului și pieței auto ecologice în România.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică și analizei ARMO, comerțul electronic în România a ajuns la o adopție majoritară între utilizatorii de internet, cu o creștere de 1,4% față de anul precedent. Ponderea cumpărătorilor online în mediul rural a înregistrat avansuri semnificative, depășind 70%.

Numărul total de cumpărători online a atins aproape 6 milioane în primul trimestru din 2025, iar această creștere reduce decalajul dintre zonele rurale și urbane. Aceasta se datorează accesului mai larg la internet și diversificării produselor disponibile pe platformele digitale.

Comerțul online este adoptat pe larg în toate grupele de vârstă active, cu un interes tot mai mare și în segmentul 55-74 ani. Serviciile cel mai frecvent achiziționate online includ transportul, bilete la evenimente și servicii de cazare, reflectând tendințe economice și culturale moderne.

Motivul selecției: Aceasta evoluție indică maturizarea pieței e-commerce din România, cu impact asupra digitalizării economiei și incluziunii sociale în zonele mai puțin urbanizate.

Ilie Bolojan a declarat că România are o rată scăzută a populației active angajate, fiind pe penultimul loc în Europa după Italia.

Acest dezechilibru afectează bugetul public și capacitatea statului de a colecta taxe, precum și potențialul de creștere economică.

Premierul pledează pentru politici care să stimuleze angajarea și să crească competitivitatea pe piața muncii.

Motivul selecției: Problema structurală majoră a economiei românești cu efecte pe termen lung.

Statele Unite intenționează să impună o nouă rundă de sancțiuni care să vizeze sectorul energetic al Rusiei, în cazul în care președintele Vladimir Putin respinge acordul de pace negociat cu Ucraina. Printre măsuri se află sancționarea navelor din „flota fantomă” a Rusiei și a comercianților aferenți.

Pe lângă acestea, un grup bipartid din Senatul american a propus Legea DROP 2025, care ar obliga Casa Albă să sancționeze în termen de 90 de zile orice agent implicat în comercializarea petrolului rusesc, excluzând astfel acești operatori de la sistemul financiar american.

Deși Trump a impus sancțiuni parțiale în sectorul petrolier, unele derogări au fost menținute. Presiunile continuă pentru o soluție negociată, însă Moscova rămâne reticentă, iar negocierile privind pacea sunt în impas, susțin oficialii americani.

Motivul selecției: Sancțiunile economice sunt principalele instrumente americane de presiune pentru a determina Moscova să accepte încetarea conflictului din Ucraina.

Administrația americană a propus garanții de securitate pentru Ucraina asemănătoare clauzei de apărare colectivă din articolul 5 al NATO, dar un raport al Defense Priorities le consideră insuficiente și instabile. Aceste promisiuni nu ar avea forță juridică solidă și ar putea fi ușor negate de viitoarele administrații americane sau europene.

În locul garanțiilor formale, raportul propune un model de nealiniere armată, în care Ucraina și-ar asuma apărarea proprie cu o strategie de rezistență teritorială, beneficiind de sprijin militar și economic continuu, dar condiționat, din partea țărilor occidentale. Această abordare ia în calcul opoziția Moscovei față de extinderea NATO și constrângerile politice europene și americane.

Modelul sugerează menținerea cooperării militare și de informații cu partenerii occidentali, dar fără aderarea formală la alianțe, pentru a reduce riscurile unei noi agresiuni și a oferi o soluție fezabilă pe termen lung, ce poate beneficia de susținerea politicilor și resurselor actuale.

Motivul selecției: Tema securității Ucrainei este crucială pentru stabilitatea regională și relațiile dintre NATO, Rusia și alte state europene.

Kremlinul afirmă că poziția Rusiei referitoare la desfășurarea trupelor europene pe teritoriul Ucrainei este fermă și bine cunoscută, însă subiectul poate fi abordat în discuții diplomatice.

Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a reiterat opoziția Rusiei față de orice contingente militare străine în Ucraina, indicând că această poziție este consecventă și ușor de înțeles.

În același timp, Moscova a declarat că nu se așteaptă la o vizită a trimisului american pentru pace în Ucraina, Steve Witkoff, în capitala rusă în această săptămână, așteptând comunicări oficiale din partea SUA.

Motivul selecției: Poziția Rusiei față de trupele europene în Ucraina este un punct cheie în negocierile de pace din regiune.

Înaintea unui summit crucial al liderilor UE, Ursula von der Leyen a subliniat că ordinea mondială se schimbă rapid și că Europa nu mai poate conta pe vechile sale privilegii de securitate.

Unul dintre subiectele majore de dezbatere va fi decizia privind folosirea activelor rusești înghețate pentru a finanța ajutorul pentru Ucraina, însă divergențele dintre statele membre, ca Belgia și Italia, complică acordul.

Von der Leyen a criticat pozițiile SUA care pun presiune asupra Europei să renunțe la acest plan și a reiterat necesitatea consolidării autonomiei strategice a Uniunii Europene.

Motivul selecției: Contextul european și economic ce influențează stabilitatea și securitatea regională.

Diplomații americani și europeni, reuniți în ultimele zile la Berlin, au aprobat un plan de pace pentru Ucraina care prevede staționarea unor trupe europene în partea vestică a țării, departe de zona de demilitarizare, pentru a preveni agresiuni viitoare. De asemenea, SUA vor colabora în domeniul informațiilor pentru monitorizarea acordului de încetare a focului.

Planul prevede reducerea efectivului armatei ucrainene la aproximativ 800.000 de militari bine echipați și antrenați, ca o măsură de descurajare a Rusiei, în condițiile în care în prezent armata are peste un milion de soldați. Discuțiile privind problemele teritoriale rămân neconcludente, Moscova refuzând categoric prezența trupelor occidentale.

Țările europene includ această inițiativă în cadrul negocierilor, dar exprimă îngrijorarea că diferențele dintre Rusia și Ucraina ar putea împiedica implementarea efectivă a acordului. Documentele conțin scenarii concrete menite să prevină o nouă invazie și să asigure respectarea termenilor acordului.

Motivul selecției: Planul de pace reprezintă un pas esențial pentru stabilitatea regiunii și perspectiva încheierii conflictului din Ucraina.

În drum spre Bruxelles, premierul Ungariei, Viktor Orban, a dezvăluit că a adresat personal o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin, întrebându-l despre posibila reacție a Rusiei la o decizie a UE privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut acordat Ucrainei.

Orban susține că Putin i-a comunicat că reacția Rusiei va fi puternică, dar va ține cont de poziția fiecărei țări membre UE. Ungaria se opune utilizării acestor fonduri, considerând că ar reprezenta o escaladare a conflictului.

El a criticat dur procedurile UE, afirmând că impunerea deciziilor fără consensul tuturor statelor membre încalcă principiul cooperării loiale și creează precedente periculoase care ar putea afecta unitatea blocului comunitar.

Motivul selecției: Declaratia evidențiază tensiunile interne din UE și impactul deciziilor economice asupra relațiilor cu Rusia în contextul conflictului din Ucraina.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România se situează pe penultimul loc în Europa în privința ponderii populației active angajate, doar Italia aflându-se în poziție mai slabă.

El a subliniat faptul că veniturile bugetare depind în mod prioritar de angajați, iar creșterea economică reală necesită mai mulți oameni activi în economie.

Bolojan a argumentat că majorarea taxelor nu este o soluție sustenabilă și că accentul trebuie pus pe competitivitate, recrutarea forței de muncă și echitatea socială.

Motivul selecției: Afecțiune directă asupra economiei României și politicilor de ocupare a forței de muncă.

Premierul Ilie Bolojan a emis critici dure la adresa sistemului de învățământ, evidențiind că programele educaționale nu corespund realităților economice ale țării.

El a remarcat că universitățile nu țin evidența evoluției profesionale a absolvenților și că se formează mai mulți specialiști decât poate absorbi economia națională, ceea ce produce frustrări și așteptări neîmplinite.

Bolojan a solicitat politici publice coerente și alinierea învățământului la nevoile reale ale pieței muncii, pentru a optimiza folosirea resurselor financiare și a elimina aceste discrepanțe.

Motivul selecției: Impact asupra pregătirii forței de muncă esențială pentru dezvoltare economică durabilă.

Statele Unite pregătesc o nouă rundă de sancțiuni care vizează sectorul energetic al Rusiei, menită să sporească presiunea asupra Moscovei, în cazul în care președintele Vladimir Putin va respinge propunerea de pace privind Ucraina. Pe lista țintelor se află petrolierele din așa-numita flotă fantomă și comercianții care facilitează tranzacțiile de țiței.

Aceste măsuri ar putea fi anunțate în scurt timp și vin pe fondul unor progrese în negocierile dintre SUA, Ucraina și liderii europeni privind termenii unui potențial acord de pace, incluzând garanții pentru securitatea Kievului.

Oficialii americani cred că activele rusești înghețate vor fi o componentă esențială în orice acord de pace, dar decizia finală asupra sancțiunilor aparține președintelui Donald Trump, într-un moment în care tensiunile rămân ridicate.

Motivul selecției: Sancțiuni majore ce pot afecta evoluția conflictului în Ucraina și relațiile internaționale.

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, se află în fața Tribunalului București pentru a contesta măsura controlului judiciar dispus în dosarul său de propagandă legionară. Verdictul instanței va fi definitiv și va decide dacă restricția este menținută.

Potrivit procurorilor, în perioada 2020-2025, Georgescu a propagat idei și doctrină reprezentative pentru mișcarea legionară, glorificând persoane controversate din istoria României. Dosarul declanșează astfel o dezbatere largă privind extremismul și limitele libertății de exprimare.

Într-o declarație la ieșirea din instanță, Georgescu a acuzat un ,,act premeditat” în anularea alegerilor din 2024 și a criticat autoritățile pentru faptul că statul s-ar teme de cetățenii săi, sugerând că democrația este doar o iluzie în ultimele decenii în România.

Motivul selecției: Cazul implică o temă sensibilă, propaganda legionară, și întărește atenția asupra limitelor libertății de exprimare în România.

Prim-ministrul Ilie Bolojan ia în considerare două opțiuni pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, cerută insistent de investitorii străini.

Prima opțiune prevede reducerea acestui impozit la jumătate de la începutul anului 2026, urmată de eliminarea lui în 2027, cu menținerea salariului minim la un nivel stabil.

A doua variantă vizează eliminarea completă a impozitului minim în 2026, condiționată însă de creșterea salariului minim brut lunar. Decizia va fi luată în perioada următoare în contextul pregătirii bugetului pe 2026.

Motivul selecției: Decizii fiscale importante care afectează mediul de afaceri și atractivitatea economică a României.

Organizația „Corupția ucide” a convocat un protest în Piața Victoriei din București pentru a cere reforme urgente în justiție și accelerarea schimbărilor promise de guvern.

Manifestanții vor afișa mesajul „Bolojan, te sună România” ca simbol al nemulțumirii față de pacea aparentă a reformei și de amânările guvernamentale, adresând un apel direct premierului Ilie Bolojan.

Este al șaselea protest al acestei organizații, care tenisla să aducă în atenție problemele de funcționare judiciară, procesul de prescriere a dosarelor, și concentrările de putere în sistem, cu efecte nocive pentru statul de drept.

Motivul selecției: Presiune socială pentru reforme în justiție și atenționare a guvernului în privința întreruperii progreselor inutile.

Guvernul României va adopta o ordonanță de urgență care va obliga primăriile să majoreze taxele și impozitele locale pentru anul 2026, sub sancțiunea suspendării unor fonduri de la bugetul de stat.

Proiectul ordonanței prevede ca impozitele pe clădiri să nu poată fi mai mici față de cele din anul precedent, iar consiliile locale trebuie să adopte aceste hotărâri până la finalul anului 2025.

Această măsură vine în contextul în care premierul Ilie Bolojan a afirmat că în 2026 nu vor exista creșteri de taxe, însă pentru implementarea bugetului este nevoie de ajustarea impozitelor locale.

Motivul selecției: Decizie cu impact asupra finanțelor locale și nivelului taxelor percepute cetățenilor.

Nicușor Dan a explicat că deși a primit sprijinul a 21% din alegători în primul tur al alegerilor prezidențiale, pentru guvernare este necesară colaborarea cu o majoritate de peste 50%.

El a subliniat că trebuie să lucreze cu oamenii din vechiul sistem, care au fost aleși democratic, și că reformele vin cu pași mici și consistenți.

În discuțiile cu românii din diaspora, Dan a mai menționat integrarea și sprijinul actualelor guverne lipsite de suspiciuni privind fapte ilegale și necesitatea unor schimbări în justiție.

Motivul selecției: Din perspectiva reconcilierei politice și reformelor guvernamentale în România.

Bazinul de Apă Curată Lunca Mare de pe râul Doftana, vital pentru alimentarea cu apă a Ploieștiului, va intra în reparații majore ce necesită golirea completă a acestuia.

Lucrările includ montarea unei geomembrane de polietilenă și ecrane pentru devierea apelor subterane, în scopul stopării pierderilor semnificative de apă.

Acest proiect de investiție de 115 milioane de lei va dura doi ani și are ca scop consolidarea capacității de retenție și asigurarea stabilității infrastructurii.

Motivul selecției: Asigurarea siguranței sistemului de alimentare cu apă și evitarea penuriei în regiune.

Nick Reiner a fost pus sub acuzare pentru uciderea înjunghiată a părinților săi, Rob și Michele Reiner, în locuința lor din Brentwood.

Procurorii au anunțat că crima este calificată drept faptă cu circumstanțe agravante, fiind susceptibilă de pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viață.

Nick Reiner este încarcerat și nu a putut fi prezentat în instanță din motive medicale, iar cazul a șocat comunitatea artistică și publicul din Statele Unite.

Motivul selecției: Caz emoțional cu impact în comunitatea publică și județeană din SUA.