Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că prețurile la carburanți au rămas stabile în ultima perioadă, contrar așteptărilor privind creșteri până la 10 lei pe litru.

El a chemat operatorii de pe piață să mențină prețuri corecte, ținând cont de interesele consumatorilor și a sesizat Consiliul Concurenței și ANPC pentru monitorizarea pieței.

Ivan a subliniat că autoritățile nu vor tolera practici abuzive și se angajează să apere drepturile cetățenilor, mai ales în contextul sărbătorilor de iarnă.

Motivul selecției: Asigurările oficiale despre prețurile combustibililor au impact asupra consumatorilor și economiei înaintea sărbătorilor de iarnă.

Abatorul Periș, vizitat de ministrul Agriculturii Florin Barbu, este o unitate strategică unde se procesează exclusiv carne de porc românească. Abatorul conectează fermierii locali cu rețelele de retail asigurând o aprovizionare constantă.

Barbu a subliniat importanța sprijinului guvernamental prin programe de ajutor de stat și fonduri europene pentru dezvoltarea industriei de procesare a cărnii în România, ca parte a unei politici mai largi de consolidare a agriculturii locale.

Au fost discutate și necesitatea predictibilității legislative și a colaborării între fermieri, procesatori și autorități pentru susținerea competitivității și calității produsului românesc.

Motivul selecției: Această vizită și angajament guvernamental subliniază politicile de susținere a producției locale și securitatea alimentară națională.

Guvernul României a alocat aproape 189 de milioane de lei pentru susținerea a 74 instituții culturale din subordinea administrațiilor locale, incluzând teatre, opere și filarmonici din 34 de județe.

Fondurile provin dintr-o cotă de 2% din impozitul pe venit colectat în perioada 1 septembrie - 10 decembrie 2025 și vor putea fi folosite pentru activitățile culturale în cele aproape 50 de localități din întreaga țară.

Ministerul Dezvoltării a explicat că această finanțare este dedicată unităților culturale care nu primesc finanțare direct din bugetul de stat, susținând astfel diversitatea și accesibilitatea culturală locală.

Motivul selecției: Această alocare este un sprijin esențial pentru scena culturală locală, garantând continuitatea și calitatea manifestărilor culturale.

Adrian Codirlaşu afirmă că impozitul minim pe cifra de afaceri este asemeni unui TVA exagerat, care majorează prețurile și împinge unele companii să plece din România, afectând negativ angajații și investitorii.

El susține majorarea salariului minim conform factorilor de ajustare europeni, pentru a proteja familiile vulnerabile lovite de inflație, și critică lipsa de consecvență în aplicarea legislației locale.

Vicepreședintele CFA România adaugă că impozitul minim e o anomalie și că o creștere moderată a cotei unice ar putea fi o alternativă fiscală mai sănătoasă și mai eficientă.

Motivul selecției: Declarațiile influente reflectă dezbateri cheie privind politica fiscală și impactul asupra economiei și noilor angajați.

Metinvest, grupul ucrainean deținut de Rinat Akhmetov, a finalizat cumpărarea fabricii ArcelorMittal Tubular Products din Iași, prima sa unitate de producție din România. Fabrica contribuie cu o capacitate anuală de 240.000 de tone de țevi sudate pentru diverse industrii.

Această mișcare face parte din strategia Metinvest de a conecta industria siderurgică ucraineană cu piața Uniunii Europene, contribuind la reconstruirea infrastructurii ucrainene după război.

Conducta fabricii va fi asigurată prin aprovizionarea cu tablă laminată caldă din facilitățile Metinvest din Ucraina, iar integrarea completă este planificată pentru anul 2026, cu respectarea contractelor de muncă locale.

Motivul selecției: Achiziția evidențiază legăturile economice și investițiile importante ale antreprenorilor ucraineni în regiunea României, cu impact industrial și regional.

Ministerul Educației a obținut o finanțare de 60 milioane euro de la Comisia Europeană pentru plata burselor sociale destinate a circa 40.000 de studenți din medii vulnerabile în anul 2026.

Prima tranșă de plată este prognozată pentru februarie 2026, iar măsura urmărește reducerea abandonului școlar din motive economice și creșterea accesului la educație universitară.

ANOSR a reacționat solicitând Guvernului alocarea unei finanțări naționale corespunzătoare, pe lângă această sumă europeană, pentru a răspunde complet nevoilor studenților vulnerabili.

Motivul selecției: Decizia sprijină accesul la educație al studenților defavorizați, însă ridică problema finanțării adecvate a bursei în România.

Ministerul Educației a obținut o suplimentare de 60 de milioane de euro din fonduri europene pentru bursele sociale ale studenților proveniți din medii vulnerabile, ce vor sprijini aproximativ 40.000 de studenți în anul universitar 2025-2026.

Această finanțare are ca scop prevenirea abandonului universitar din cauze economice și continuarea studiilor pentru tinerii cu resurse reduse.

În paralel, organizațiile studențești cer guvernului o alocare bugetară suplimentară și anuală, menită să asigure burse și protecție socială adaptate nevoilor reale ale studenților.

Motivul selecției: Sprijinul financiar pentru studenți din medii vulnerabile influențează accesul la educație și prevenirea abandonului școlar.

Cancelarul german Friedrich Merz a susţinut ideea desfăşurării de trupe europene în Ucraina după încheierea războiului, ca parte a garanţiilor de securitate ce vor apăra Ucraina în cazul unui eventual atac rusesc.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, subliniază faptul că negocierile sunt menite nu doar să oprească conflictele, ci și să asigure responsabilitatea Rusiei pe termen lung.

La rândul său, Vladimir Putin spune că Rusia nu va renunța la obiectivele sale teritoriale şi ameninţă cu o extindere a„zonei tampon” pe teritoriul ucrainean, în ciuda poziţiilor europene şi americane.

Motivul selecției: Războiul din Ucraina are impact direct asupra securităţii și stabilităţii regionale și globale.

Un înalt oficial ucrainean a declarat că administrația Trump exercită presiuni asupra unor state europene pentru a respinge ideea folosirii activelor rusești înghețate în UE ca mijloc de sprijin financiar pentru Ucraina.

Comisia Europeană propune un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanțat parțial din aceste active, dar există rezerve, inclusiv din partea Belgiei.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat importanța deciziei și a opozanților, în timp ce negocierile continuă în vederea unui consens.

Motivul selecției: Finanțarea Ucrainei și utilizarea activelor rusești înghețate sunt subiecte strategice în politica internațională.

Putin a declarat că sistemul de rachete Oreshnik, lansat în 2024 și desfășurat recent în urma unui test de luptă, va fi introdus în serviciu militar până la sfârșitul acestui an. Arsenalul Rusiei mai include racheta de croazieră Burevestnik și drona subacvatică Poseidon, ambele cu motoare nucleare.

Aceste arme cu tehnologie avansată sunt folosite în discursul Kremlinului ca garanții ale poziției strategice a Rusiei în deceniile următoare și ca instrumente de descurajare.

Specialiștii consideră că Oreshnik reprezintă o rebranduire a rachetei RS-26, o versiune îmbunătățită a vechilor rachete intercontinentale, cu capacități nucleare și focoase multiple. Rusia intenționează să extindă operarea unor astfel de arme spre Belarus.

Motivul selecției: Anunțul reflectă consolidarea capacității militare ruse și rolul armamentului nuclear în geopolitica regională și globală.

Cancelarul german Friedrich Merz a spus în parlament că așteaptă ca Statele Unite să prezinte Rusiei planul comun revizuit de pace negociat cu Ucraina și UE, și să o convingă să accepte încheierea războiului pe această bază. El consideră aceasta o etapă decisivă în procesul de pace.

Planul revizuit conține 20 de puncte, reduse față de versiunea anterioară care fusese contestată pentru că ar favoriza prea mult Rusia. Printre prevederi se numără plafonarea forțelor armate ucrainene și renunțarea la aderarea la NATO, în schimbul unor garanții de securitate occidentale și o misiune europeană de menținere a păcii.

Merz a solicitat și aliaților europeni să aprobe folosirea activelor financiare rusești blocate pentru susținerea financiară a Ucrainei, considerând că această măsură trebuie aprobată la summitul UE pentru a crește presiunea asupra Moscovei.

Motivul selecției: Intervenția unuia dintre liderii europeni reflectă eforturile diplomatice majore pentru soluționarea conflictului din Ucraina și implicarea SUA în negocieri.

Parlamentul Ungariei a adoptat o lege care permite guvernului să impună condiții financiare stricte primăriei Budapestei și să oblige cauzarea unor reforme, sub amenințarea unor pedeapse cu închisoarea pentru primar.

Această măsură vine în contextul problemelor financiare ale capitalei și al disputei dintre primarul opoziției, Gergely Karacsony, și guvernul condus de Viktor Orban, care îl acuză de cheltuieli iresponsabile.

Criticii susțin că legea are scopuri politice, restrângerea autonomiei locale și intimidarea unor figuri ale opoziției, în timp ce primarul Budapestei denunță această acțiune drept o lovitură politică inutilă.

Motivul selecției: Legea reflectă tensiunile politice interne din Ungaria și măsuri controversate ale guvernului față de administrația opoziției în capitală.

Friedrich Merz a reafirmat necesitatea ca Statele Unite să prezinte Rusiei oficial planul de pace în 20 de puncte, rezultat al negocierilor cu Ucraina, UE și SUA, care prevede garanții de securitate și plafonarea forțelor armate ucrainene.

Planul presupune concesii teritoriale parțiale și renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, dar propunerile nu au fost încă acceptate integral de Rusia.

Merkel a solicitat aliaților europeni să sprijine folosirea activelor rusești înghețate pentru a finanța sprijinul pentru Ucraina și a intensifica presiunea asupra Kremlinului pentru a facilita pacea.

Motivul selecției: Conflictul din Ucraina afectează securitatea europeană și are implicații geopolitice majore.

Judecătoarea Raluca Moroșanu, cunoscută pentru criticile aduse sistemului de justiție, a fost recuzată dintr-un dosar de trafic de droguri, aceasta fiind prima sa recuzare în 26 de ani de carieră. Cererea de recuzare a fost formulată de un avocat cu legături mediatice și judecată de un complet format din judecători apropiați de conducerea Curții de Apel București.

Decizia a fost luată în condiții controversate, cu divergențe între judecătorii care au format completul și intervenția decisivă a șefei secției penale. Recorder consideră că această practică ar putea fi folosită pentru a intimida magistrații care vorbesc public despre probleme în justiție.

Recuzarea vine în contradicție cu o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului care apără libertatea de exprimare a magistraților și a stârnit reacții contradictorii în sistemul judiciar din România.

Motivul selecției: Afectează independența justiției și semnalează presiuni asupra magistraților care sesizează abuzuri.

Procurorii din Alba au pus sub control judiciar o femeie care a indus în eroare un broker imobiliar, pretinzând că este moștenitoarea unei familii nobiliare cu avere substanțială și intenții de investiții de milioane de euro.

Aceasta a obținut de la broker peste 51.000 euro și dreptul de proprietate asupra unei case, promițând o investiție imobiliară majoră în Alba Iulia, însă a fost demascată și anchetată împreună cu doi complici.

Autoritățile au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor celor implicați, pentru recuperarea unui prejudiciu estimat la 200.000 de euro, iar femeia riscă măsuri mai dure în cazul încălcării obligațiilor impuse.

Motivul selecției: Cazul evidențiază metodele frauduloase sofisticate și urmările penale pentru înșelăciuni cu implicații economice semnificative.

Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor, este cercetat și arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, fiind suspectat că a sprijinit o mită către șeful Registrului Auto Român de peste 1,3 milioane de lei.

Procurorii DNA au folosit în anchetă date din înregistrări ambientale, în care fostul ministru îi solicita directorului RAR să accepte banii promiși pentru atribuiri preferențiale de contracte publice.

Judecătorii Tribunalului București au emis mandatele de arestare atât pentru Cuc, cât și pentru omul de afaceri care ar fi oferit mita, iar contestația deciziilor va fi judecată săptămâna viitoare.

Motivul selecției: Arestarea unui fost ministru indică intervenții ale justiției în cazuri de corupție la nivel înalt și impactul anchetei anticorupție.

Laura Codruța Kovesi a declarat că a fost profund şocată atât de dezvăluirile privind problemele din justiția română prezentate într-un documentar, cât și de reacția autorităților din sistem care, în loc să ancheteze, au folosit tactici de intimidare şi manipulare. Ea a calificat aceste reacții drept trecerea unei linii roșii.

În calitate de procuror-șef european, Kovesi a pledat pentru susținerea magistraților curajoși care au luat atitudine publică, afirmând că aceștia reprezintă adevărata față a României și că ea va fi mereu de partea celor care luptă cu demnitate împotriva corupției.

Ea a subliniat că lupta pentru independența justiției este continuă și dificilă, dar esențială pentru o democrație sănătoasă, și a apreciat solidaritatea arătată de acei magistrați care, deși puțini la număr, au reacționat împotriva abuzurilor.

Motivul selecției: Comentariile uneia dintre cele mai importante figuri din justiția europeană evidențiază tensiunile și provocările majore din sistemul judiciar românesc.

În această seară, ceața densă afectează circulația pe mai multe drumuri din 17 județe, printre care Argeș, Bacău, Constanța și Prahova, potrivit Centrului Infotrafic al Poliției Române.

În unele zone, vizibilitatea scade chiar sub 50 de metri, iar condițiile meteo favorizează și formarea ghețușului, crescând riscul de accidente.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să adapteze viteza, să curețe parbrizele și farurile și să evite manevrele riscante, iar pietonii să se asigure că sunt vizibili și să limiteze deplasarea pe carosabil pe timpul nopții.

Motivul selecției: Atenționarea poliției contribuie la prevenirea accidentelor rutiere în condiții meteo nefavorabile pe principalele drumuri naționale.

Într-o ședință crucială a coaliției de guvernare, liderii partidelor au stabilit creșterea salariului minim brut la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026 și măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare fără a afecta salariile din administrația publică.

Totodată, s-a decis scăderea cuantumului subvențiilor pentru partide și a indemnizațiilor parlamentarilor cu câte 10%, precum și reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri pentru anul 2026, cu eliminare integrală în 2027.

Aceste măsuri vor fi incluse în proiectul de buget pe 2026, iar Ministerul Dezvoltării poartă responsabilitatea pentru finalizarea actului normativ care va fi susținut prin angajarea răspunderii guvernului.

Motivul selecției: Acest acord reflectă deciziile fiscale și salariale importante ce vor influența economia și administrația publică în anul 2026.

După negocieri intense, coaliția de guvernare a adoptat un set de măsuri economice și administrative ce vor intra în vigoare în anul 2026. Astfel, administrația centrală va reduce cheltuielile cu 10%, fără a afecta salariile angajaților, iar administrația locală va beneficia de o perioadă tranzitorie de un an.

Pachetul de relansare economică propus de PSD include scheme de ajutor bazate pe credite și garanții pentru IMM-uri, în valoare de peste 6,5 miliarde lei, și facilitate fiscale în sectoare-cheie precum industria prelucrătoare și cercetarea-dezvoltare. Salariul minim brut va crește la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026.

De asemenea, impozitul minim pe cifra de afaceri va fi redus la 0,5% din 1 ianuarie 2026 și eliminat în 2027. Taxele pe solarii vor fi eliminate, iar subvențiile pentru partide și indemnizațiile parlamentarilor vor fi reduse cu 10%. Actul normativ urmează să fie aprobat prin angajarea răspunderii Guvernului.

Motivul selecției: Deciziile coaliției din decembrie 2025 formează baza politicilor economice și salariale ale României pentru anul următor.

Coaliția de guvernare a agreat reducerea cu 10% a cheltuielilor în administrația centrală menținând salariile actuale, în timp ce administrația locală va avea o perioadă tranzitorie de implementare a reformei de un an.

Salariul minim va crește la 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026, iar impozitul minim pe cifra de afaceri va scădea la 0,5% de la 1 ianuarie 2026 și urmează să fie eliminat în 2027, ca parte a ajustărilor fiscale.

De asemenea, indemnizațiile parlamentare, subvențiile partidelor politice și bugetele pentru minorități vor fi diminuate cu 10%. Ministerul Dezvoltării urmează să definitiveze actul normativ pentru asumarea răspunderii guvernului.

Motivul selecției: Acest acord stabilește direcțiile cheltuielilor publice și salariale pentru anul 2026 și reflectă compromisurile dintre partide și mediul de afaceri.

Coaliția de guvernare a căzut de acord asupra unui pachet ce presupune creșterea salariului minim brut la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026, precum și reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, dar fără diminuarea salariilor angajaților.

Alte măsuri cuprind reducerea cu 10% a indemnizațiilor parlamentarilor și a subvențiilor acordate partidelor politice, precum și scăderea și eliminarea progresivă a impozitului minim pe cifra de afaceri până în 2027.

Aceste modificări au fost negociate intense și intră acum în procesul legislativ pentru implementare, fiind menite să sprijine stabilitatea bugetară și relansarea economică a țării.

Motivul selecției: Măsurile afectează economia și viața a milioane de angajați și funcționari publici din România.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în Uniunea Europeană, provocând anual 1,7 milioane de decese. Planul Safe Hearts propune reducerea cu o treime a acestor decese până în 2030, abordând inegalitățile din prevenție și tratament.

România este printre țările cu cea mai mare pondere a deceselor cauzate de afecțiuni cardiace, unele regiuni atingând procente de peste 65%. Planul include stimulente legislative și financiare pentru promovarea unor diete sănătoase, limitarea consumului de tutun și alcool, și încurajarea activității fizice.

Statele membre vor putea accesa finanțări europene pentru dezvoltarea programelor de prevenție și pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale cardiovasculare, printr-un cadru comun de politici de sănătate.

Motivul selecției: Inițiativa UE abordează o problemă majoră de sănătate publică, cu impact direct asupra mortalității în România și în Europa.

Pentru descongestionarea traficului intens specific sezonului estival în zona Eforie Nord, vor fi ridicate cinci pasaje pe drumul național DN39, inclusiv un pasaj suprateran la intrarea în stațiune și unul subteran la ieșire.

Scopul este de a fluidiza traficul rutier și cel pietonal, înlocuind trecerile la nivel și sensurile giratorii aglomerate de mașini pe timpul sezonului de vară.

Proiectul are o valoare de aproximativ 70 milioane de euro și se va finanța prin fonduri europene, urmând ca lucrările să înceapă în septembrie 2026, iar pasajele să fie finalizate în trei ani.

Motivul selecției: Investiția vizează îmbunătățirea circulației pe litoral, un punct critic pe timpul sezonului turistic, cu impact pozitiv pentru turiști și comunitate.