Păstrarea bradului împodobit până la sărbătoarea Bobotezei sau ziua Sfântului Ioan este o tradiție răspândită în România, ce marchează prelungirea atmosferei festive și protecția familiei pentru anul care vine. Bradul natural, cu mirosul său specific, este un simbol al vieții și continuității.

Despodbirea bradului nu este doar un gest practic, ci un ritual cu semnificații adânci, care implică recunoștință și respect pentru perioada sărbătorilor. În multe zone, elementele bradului sunt păstrate sau arse ritualic pentru a conserva energia pozitivă acumulată.

Tradiții similare există și în alte țări europene, unde copacii de Crăciun sunt despodobiți în zile diferite, cum ar fi Epifania sau cea de-a douăsprezecea noapte după Crăciun, subliniind importanța spirituală comună a acestui simbol.