Șefa Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, a făcut o serie de precizări privind dosarele de corupție în care faptele s-au prescris, afirmând că vinovații principali sunt Parlamentul și procurorii, nu instanța. Ea a susținut că foarte multe dosare erau deja prescrise sau aproape de termenul de prescripție la sosirea la CAB, iar modificările completurilor de judecată erau legale și justificate.

Arsenie a prezentat o statistică conform căreia, din 22 dosare de corupție analizate în ultimii ani, doar trei s-au prescris în timpul judecății la Curtea de Apel București, iar restul erau prescrise anterior. În plus, prescripția produsă după sesizarea instanței a survenit în intervale scurte, incompatibile cu o influențare a procesului de către CAB.

Un exemplu notabil este dosarul Hidroelectrica, care a fost înregistrat în 2019 și în care procesul a încetat în 2023 prin prescrierea faptelor. Arsenie a explicat că întârzierile legislative și urmărirea penală prelungită au fost cele care au condus la această situație, iar Curtea de Apel București nu a avut posibilitatea de a interveni pentru evitarea prescrierii.