Rusia a declarat că acuzațiile privind otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi sunt false și parte din propaganda Occidentului. Pe de altă parte, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat Marco Rubio, nu contestă concluziile a cinci țări europene care confirmă otrăvirea și moartea disidentului.

Văduva lui Navalnîi a explicat natura toxinei descoperite, epibatidina, care paralizează sistemul nervos și poate fi folosită ca armă biologică. Ea a precizat că această substanță poate fi extrasă natural sau sintetizată și există laboratoare rusești care o pot produce.

Alexei Navalnîi a murit în închisoare după ce a fost condamnat în dosare considerate politice. Kremlinul continuă să persecute liderii opoziției din exil, iar tensiunile politice rămân ridicate. Presiunile internaționale pentru drepturile omului și adevăr continuă să crească.

Motivul selecției: Conflictul diplomatic și de imagine privind otrăvirea lui Navalnîi reflectă tensiunile continue dintre Rusia și Occident și importanța respectării drepturilor opoziției.

În Oceanul Indian, forțele americane au capturat petrolierul Veronica III, care era suspectat că transportă ilegal petrol din Venezuela și Iran. Nava a fost urmărită de la plecarea sa din Caraibe până în zona operațiunii, fiind neutralizată fără incidente.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a confirmat că petrolierul a încercat să sfideze blocada impusă prin sancțiunile unilaterale ale administrației Trump împotriva acestor transporturi. Videoclipuri arată militari americani abordând nava și preluând controlul.

Aceasta face parte dintr-o serie de capturi similare a aproximativ zece petroliere de la începutul anului 2026, cu scopul de a impune sancțiuni și a controla exporturile ilegale de petrol cu impact economic și politic semnificativ.

Motivul selecției: Capturarea acestor petroliere reflectă măsurile dure ale SUA în controlul traficului ilegal de petrol cu implicații geopolitice majore.

Într-un apel comun, liderii militari ai Regatului Unit și Germaniei au transmis nevoia urgentă de reînarmare a Europei, explicând că poziția militară a Rusiei s-a deplasat semnificativ spre vest, impunând modificări radicale în securitatea continentală.

Aceștia au explicat că această reînarmare nu reprezintă o instigare la război, ci o măsură responsabilă pentru apărarea cetățenilor, menținerea păcii și prevenirea extinderii agresiunii ruse. Sprijinul public este esențial, deși există reticențe privind costurile bugetare în unele țări.

Colaborarea între Marea Britanie și Germania se intensifică prin acorduri de securitate, iar statele investesc în echipamente militare și infrastructură pentru pregătirea în fața unor posibile conflicte. Europa trebuie să fie unită și pregătită pentru orice scenariu de securitate.

Motivul selecției: Declarațiile lor reflectă temerile crescânde privind securitatea europeană și schimbările strategice necesare pentru a contracara agresiunile externe.

Volodimir Zelenski a comunicat că Ucraina și aliații săi europeni au convenit să ofere noi ajutoare energetice și militare până la aniversarea a patru ani de la invazia Rusiei din 24 februarie 2022. Acest angajament a fost luat în cadrul Conferinței de Securitate de la München și Formatului Berlin.

Președintele ucrainean a spus că va fi asigurată promptitudinea livrărilor și a mulțumit partenerilor pentru sprijin, indicând că Ucraina se confruntă cu atacuri intense, inclusiv peste 1.300 de drone și sute de rachete. Aceste ajutoare sunt vitale pentru contracararea agresiunii ruse.

Conferința de Securitate din München a reunit mai mulți lideri europeni care au sprijinit aceste decizii. În timp ce armata ucraineană ține piept avansului trupelor ruse, presiunea pe frontul diplomatic crește pentru negocieri de pace. Sprijinul energetic și militar rămâne o prioritate.

Motivul selecției: Sprijinul european continuu este esențial pentru menținerea capacității Ucrainei de a face față atacurilor și a presiunii militare ruse.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirmă că consumul de alimente în România a scăzut cu aproximativ 30%, cauzând pierderi pentru unitățile de procesare, care funcționează non-stop, dar nu realizează volume de producție suficiente.

Barbu va prezenta un proiect legislativ prin care adaosul comercial să fie plafonat la 20% pentru toate produsele agroalimentare dacă inflația este mai mare de 5%. Aceasta pentru a limita scumpirile excesive.

Consiliul Concurenței a semnalat creșteri de prețuri și la alimente care nu erau incluse în reglementările anterioare. Plafonarea adaosului se va aplica doar în condiții de inflație ridicată; în rest, piața rămâne liberă.

Motivul selecției: Impact major asupra economiei și accesului populației la alimente în contextul inflației ridicate.

Petrolierul panamez Veronica III a fost capturat de forțele americane în Oceanul Indian după ce a încercat să sfideze sancțiunile impuse de SUA împotriva exportului de petrol din Venezuela și Iran. Nava a fost urmărită timp îndelungat și interceptată de militari fără incidente.

Aceasta este a doua captură de petrolier în ultimele zile, iar în acest an aproximativ zece astfel de nave au fost sechestrate de SUA în cadrul unei operațiuni mai ample. Nava transporta o încărcătură impresionantă, echivalentă cu două zile de producție venezueleană.

Numărul total al navelor vizate de sancțiunile americane se estimează la circa 800, iar operațiunile de blocare a navelor ilegale vor continua, ca parte a politicii de presiune asupra regimurilor considerate politice inamice.

Motivul selecției: Acțiune în contextul sancțiunilor economice și geopolitice, cu implicații asupra comerțului energetic global.

Grecii iau în calcul construirea unui al doilea terminal plutitor de LNG cu sprijin și finanțare americană, pentru a satisface necesarul energetic al Europei de Est după oprirea definitivă a gazelor rusești în 2027, conform regulamentelor UE.

Necesitatea este justificată printr-un deficit estimat de 25 miliarde metri cubi pe an după includerea producției interne și a importurilor din alte surse, iar terminalul ar putea acoperi o treime din cerere.

Mai multe instituții americane și europene sunt implicate în finanțarea proiectului, iar combinarea acestuia cu terminalul recent construit la Alexandropolis ar aduce sinergii operaționale și economice importante.

Motivul selecției: Extinderea infrastructurii energetice europene pentru independență față de gazul rusesc, cu impact economic și strategic.

În SUA, restaurantele care au exprimat opoziție față de ICE se confruntă cu amenințări, distrugeri materiale și hărțuire online, inclusiv recenzii negative false menite să le strice reputația. Proprietarii continuă să susțină comunitățile de imigranți.

Un exemplu este barul Lone Wolf din New York, al cărui proprietar a fost vandalizat după ce a postat mesaje de solidaritate. Alte afaceri au primit apeluri jignitoare și amenințări cu boicoturi, afectându-le imaginea și veniturile.

Mai mulți proprietari declară că refuză să servească susținători ai politicilor ICE sau să gătească pentru ei, iar aceste acțiuni reflectă un climat tensionat în contextul politicii agresive împotriva imigrației promovate de administrația Trump.

Motivul selecției: Aspect social important legat de drepturile imigranților și libertatea de exprimare a afacerilor.

Donald Trump a anunțat că țările membre ale Consiliului pentru Pace vor aduce peste 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția și ajutoarele umanitare în Fâșia Gaza. Anunțul oficial va fi făcut în cadrul primei reuniuni care va avea loc în Washington în februarie 2026.

Consiliul pentru Pace a fost creat și este prezidat de Trump, având ca scop inițial monitorizarea unui plan de pace după războiul dintre Israel și Hamas, dar și medierea conflictelor internaționale. Numeroși membri fondatori sunt aliați ai lui Trump.

Reuniunea de la Washington va include șefi de stat din Israel, Arabia Saudită, Egipt și alți 35 de lideri globali. Comisia Europeană va participa ca observator. Importantă este dorința ca Hamas să demilitarizeze complet Fâșia Gaza.

Motivul selecției: Este o inițiativă importantă în contextul crizei din Orientul Mijlociu, cu implicații geopolitice majore.

Kyiv Post propune o analiză a conflictului Ucraina-Rusia, cu cinci scenarii pentru anii 2026-2027 ce variază de la pace durabilă până la extinderea războiului. Motivațiile actorilor principali: Zelenski dorește suveranitate și pace, Putin vizând slăbirea Ucrainei și NATO.

Trump caută un acord rapid pentru avantaje politice, Europa sprijină Ucraina pentru securitatea regională, iar China rămâne neutră, beneficiind de slăbirea altor puteri. Toate aceste elemente influențează evoluția conflictului.

Probabilitatea cea mai mare este continuarea conflictului în forma actuală în 2027 (50%), cu 10% șanse ca Ucraina să câștige, 25% pentru un acord nesustenabil, și 10% pentru victoria Rusiei în următorul an.

Motivul selecției: Oferă o perspectivă strategică asupra viitorului conflictului care afectează securitatea globală.

Donald Trump a anunțat că, la reuniunea Consiliului pentru Pace, care va avea loc pe 19 februarie 2026 la Washington, se va oficializa angajamentul țărilor membre de a aloca peste 5 miliarde de dolari pentru ajutor umanitar și reconstrucție în Gaza. Organizația, prezidată de Trump, a fost creată pentru a monitoriza planurile de pace după conflictul Israel-Hamas.

Consiliul pentru Pace urmărește și extinderea rolului său în soluționarea altor conflicte internaționale, iar membrilor li s-a cerut o cotizație anuală de un miliard de dolari pentru aderări pe termen lung. Participă lideri din cel puțin 35 de state, incluzând Israel, Arabia Saudită și Egipt.

Comisia Europeană va participa la reuniunea din februarie în calitate de observator, reprezentată de comisarul pentru Mediterana. Inițiativa a stârnit rezerve din partea marilor puteri și a unor state europene, care consideră că aceasta diminuează rolul ONU.

Motivul selecției: Susținerea financiară a reconstrucției Gaza reprezintă un efort internațional semnificativ în încercarea de stabilizare a unei regiuni afectate de conflicte grave.

Rusia solicită o administrație internațională în Ucraina, condusă de ONU, pentru a putea organiza alegeri și a semna un tratat de pace complet. Oficialii ruși susțin că Ucraina este un stat disfuncțional, iar președintele Zelenski este ilegitim, iar legea marțială împiedică alegerile.

Ideea a fost lansată de Putin în 2025 iar acum Rusia dorește negocierea cu SUA, Europa și alți parteneri pentru a implementa această formă de guvernare temporară. Moscova susține că astfel s-ar asigura stabilitatea pentru viitor.

Experții notează că, spre deosebire de alte administrări de tranziție din conflicte precum Kosovo, Ucraina are instituții statale funcționale, iar această propunere este contestată din punct de vedere legal și politic.

Motivul selecției: Este un punct de vedere-cheie în negocierile Rusia-Ucraina și indică strategia Moscovei pentru conflict.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, anunță că ministerul său a făcut o reorganizare majoră în decembrie 2025, economisind 14% din fondurile de salarii și reducând peste 390 de funcții de conducere. Premierul Bolojan i-ar fi garantat că instituția nu va fi afectată de următoarele tăieri.

Barbu susține că nu va semna ordonanța de reducere a 10% a cheltuielilor de personal, alături de miniștrii PSD ai Sănătății și Energiei, deoarece au efectuat deja reforme semnificative. Premierul a convocat o ședință de coaliție pentru discuții.

Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul legii pentru eficientizarea administrației, dar există opoziții interne. Ministrul Agriculturii precizează că susține reforma, însă consideră necesar un dialog pe măsură ce unele instituții au făcut deja reorganizări.

Motivul selecției: Reflectă disputa din coaliția guvernamentală privind reforma administrației și gestionarea cheltuielilor publice.

În noaptea de 14 spre 15 februarie 2026, un tânăr de 23 de ani din comuna Băleni, Dâmbovița, a fost oprit în trafic de poliție, însă a refuzat să oprească și a fugit cu mașina, acroșând doi agenți de poliție.

Pentru a-l opri, polițiștii au tras focuri de avertisment în plan vertical și asupra pneurilor mașinii, fără a răni pe cineva. Ulterior, vehiculul a fost abandonat, iar tânărul identificat și testat cu aparatul alcooltest, rezultând o alcoolemie de 0,60 mg/l.

Șoferul avea permisul suspendat, iar polițiștii i-au dispus reținerea pentru 24 de ore pentru infracțiunea de ultraj și alte fapte conexe, urmând să fie prezentat judecătorilor pentru stabilirea măsurilor preventive.

Motivul selecției: Este un caz de ultraj și conducere fără drept ce pune în pericol siguranța publică.

Xiaomi 17 Ultra a fost testat de DxOMark și a obținut locul 7 în topul camerelor pentru smartphone-uri, depășind modele precum HONOR Magic8 Pro și Motorola Signature. Telefonul este echipat cu un senzor principal de 50 MP de 1 inch produs de OmniVision, și o singură cameră telephoto cu zoom continuu între 75 mm și 100 mm, folosind un senzor Samsung de 200 MP.

Dispozitivul oferă performanțe bune la zoom și portrete, obținând scoruri înalte la Bokeh și captură în lumină scăzută. Totodată, apar câteva neajunsuri, precum autofocalizare neuniformă la video și instabilitate ocazională a balansului de alb la fotografierea grupurilor.

DxOMark a apreciat Xiaomi 17 Ultra ca fiind unul dintre cele mai bune telefoane flagship ale momentului, însă cu o calitate video ce poate fi îmbunătățită în comparație cu iPhone 17 Pro. Așteptările pentru prezentarea oficială la MWC 2026 sunt mari, dat fiind echipamentele și tehnologiile utilizate.

Motivul selecției: Evaluarea de către DxOMark reflectă poziția competitivă a Xiaomi 17 Ultra pe piața smartphone-urilor premium, cu puncte forte în fotografiile zoom și portrete.

Apple pregătește un MacBook accesibil, cu un preț estimat între 500 și 600 dolari, mult sub modelele actuale, țintind segmentul de studenți și utilizatori casuali. Pentru acest model se testează o gamă variată de culori vii, spre deosebire de modelele actuale cu nuanțe sobru.

Pentru costuri reduse, Apple ar putea utiliza un procesor din seria A, asemănător celor din iPhone, ceea ce ar reduce performanța față de MacBook Air sau Pro, dar va fi suficiente pentru navigare, redactare sau streaming. Carcasa va fi din aluminiu, cu proces optimizat pentru reducerea costurilor.

Lansarea este planificată pentru luna martie 2026, iar strategia Apple urmărește creșterea cotei de piață în rândul studenților și persoanelor care vor acces mai facil la ecosistemul macOS printr-un produs mai accesibil.

Motivul selecției: Interes pentru extinderea gamei Apple cu produse accesibile și design inovator pentru piața studențească.