O companie românească a conceput Sahara, prima rachetă de croazieră românească echipată cu un sistem controlat de inteligență artificială, capabilă să zboare la viteze de până la 1.000 km/h pe o rază de acțiune de 250 de kilometri. Aceasta este fabricată cu ajutorul imprimantelor 3D și are un cost estimat de 150.000 de euro per unitate.

CEO-ul companiei a explicat că inovația constă în sistemul inteligent de control care permite executarea misiunilor fără intervenție umană. Romarm și Ministerul Economiei au manifestat interes pentru dezvoltarea acestui produs într-un parteneriat public-privat, văzând o oportunitate de modernizare a industriei românești de apărare.

Se estimează ca producția în serie să înceapă la finalul anului 2026, iar compania intenționează să dezvolte și modele mai mari, extinzând astfel capacitățile tehnice ale rachetei Sahara.

Motivul selecției: Este un pas semnificativ în industria de apărare și tehnologie din România.

În România, prețul ouălor la poarta fermei a crescut cu peste 10% față de anul precedent, în timp ce în Europa scumpirea medie este de aproape 20%. Aceste creșteri sunt legate de costurile în creștere ale producției și alimentației animalelor.

Pe lanțul de distribuție, de la fermă până la piață, prețurile ouălor se majorează în medie de 2,3 până la 3,6 ori, reflectând costurile logistice și comerciale. În România, piața de comerț online alimentar încă este în fază incipientă, dar în creștere.

Aceste tendințe se înscriu într-un context general european de scumpiri în sectorul alimentar, cu variații regionale mari, iar prognozele indică o posibilă inversare a trendului în primăvară.

Motivul selecției: Semnale de creșteri importante în prețurile produselor alimentare de bază pentru consumatori.

Un avion HiSky care a decolat pe ruta București-Hurghada a revenit de urgență la Otopeni, după ce pilotul a semnalat activarea unui senzor de presurizare a cabinei, o procedură de siguranță standard în aviație.

În timp ce avionul era în aer, ministrul Sănătății a anunțat convocarea unei celule de criză pentru pregătirea spitalelor de urgență din București, pentru a preveni o situație critică potențială.

Asociația Companiilor Aeriene din România a criticat modul în care ministrul a comunicat situația, considerând că mesajele sugerau iminența unui dezastru și induc panica nejustificată. Incidentul a fost încadrat drept unul frecvent și gestionabil în industria aviatică.

Motivul selecției: Probleme privind comunicarea publică și siguranța în aviație.

Economiștii din bănci prognozează că BNR nu va scădea dobânzile înainte de august 2024, menținând o politică monetară restrictivă pentru a asigura reducerea inflației. Această poziție este susținută de indicatorii economici care arată un decalaj de producție negativ și o activitate slabă de creditare.

Principalele riscuri care pot influența perspectivele inflaționiste sunt legate de expirarea măsurilor de plafonare a prețurilor la gazele naturale și majorarea costurilor alimentelor de bază, în contextul unei piețe interne cu consum redus și slăbire a cererii.

Estimările indică o eventuală relaxare a dobânzilor începând cu august 2024, cu reduceri graduale și moderate, iar anul 2027 ar putea aduce o continuare a trendului de relaxare, în condițiile unei consolidări fiscale și a unei stabilizări pe plan economic.

Motivul selecției: Impact major asupra românilor cu credite și asupra economiei naționale.

După un an 2025 de stabilizare, Sezamo, supermarketul online al grupului Rohlik în România, urmărește o creștere de peste 10% în 2026, vizând consolidarea poziției pe o piață ce încă are potențial major de dezvoltare.

Compania pune accent pe colaborarea cu producători români și dezvoltarea mărcii private locale, pregătind exporturi pentru piețele din Cehia, Ungaria, Austria și Germania, ceea ce poziționează România ca furnizor regional de specialități alimentare.

De asemenea, Sezamo a integrat un asistent virtual AI, MAIA, care a fost adoptat rapid de aproape jumătate din clienții activi, îmbunătățind experiența consumatorului prin recomandări personalizate și automatizarea comenzilor.

Motivul selecției: Relevanță economică în sectorul retail și pentru producătorii locali.

Datele recente arată că românii au cheltuit 10 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate în 2025, o creștere semnificativă față de anii anteriori. În schimb, încasările din turismul receptiv au crescut acc marginal, la 5,38 miliarde euro.

Acest dezechilibru a adâncit deficitul balanței comerciale la peste 4,6 miliarde de euro în sectorul turismului, efect ce accentuează presiunea pe contul curent. Consumatorii români continuă să aloce o parte tot mai mare a bugetului pentru călătorii externe.

Specialiștii indică o structură dezechilibrată a turismului românesc, care afectează negativ economia națională și încurajează necesitatea unor politici care să stimuleze turismul inbound.

Motivul selecției: Impact economic negativ asupra balanței de plăți a României.

Iranul a indicat o disponibilitate de a face concesii în negocierile cu Statele Unite privind programul său nuclear, inclusiv prin diluarea și transferul unor cantități de uraniu îmbogățit, în condiția ridicării sancțiunilor și recunoașterii dreptului său de îmbogățire nucleară pașnică.

Discuțiile dintre cele două părți rămân însă tensionate, mai ales în privința ordinii și domeniului aplicării măsurilor de relaxare a sancțiunilor. Oficialii iranieni caută o soluție diplomatică pentru evitarea unui conflict militar tot mai probabil, conform analiștilor.

Statele Unite, prin reprezentanți precum Steve Witkoff, manifestă neînțelegere față de refuzul Iranului de a renunța la programul său nuclear, deși se află sub presiunea militară a SUA în regiune.

Motivul selecției: Subiect de actualitate cu impact geopolitic și risc de conflict militar.

După ce a fost criticat de asociațiile aeriene pentru comunicarea alarmistă privind avionul HiSky ce a revenit de urgență pe Otopeni, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a afirmat că a acționat corect, pregătind sistemul medical pentru un posibil scenariu negativ.

Rogobete a explicat că, în lipsa unor date certe la momentul incidentului, rolul său a fost să coordoneze și să pregătească spitalele pentru posibile cazuri medicale severe. El a respins acuzațiile de generare a panicii, afirmând că transparența și pregătirea sunt esențiale.

Ministrul a subliniat colaborarea cu autorități precum aeroportul și departamentul pentru situații de urgență pentru a gestiona situația în mod responsabil și coordonat, reiterând importanța prevenirii și a reacției rapide în situații de criză.

Motivul selecției: Conflictele între autorități și industrie ridică probleme de comunicare publică și gestionare a situațiilor critice.

Conform unei cercetătoare de la Universitatea din Arizona, experiențele aproape de moarte și observațiile biologiei neuronale arată că conștiința nu se întrerupe brusc la deces, ci persistă pentru o perioadă ce poate dura minute sau chiar ore.

Studii recente realizate în domeniul stopului cardiac au demonstrat activități neuroelectrice după declararea morții, iar un procent semnificativ de supraviețuitori raportează percepții conștiente în această perioadă, sugerând un proces treptat al morții.

Această reevaluare a momentului morții are implicații importante pentru strategiile de resuscitare și momentul optim pentru recoltarea organelor, cu necesitatea unor cercetări suplimentare asupra etapelor biologice ale decesului.

Motivul selecției: Descoperirile deschid noi perspective în medicină și etica de final de viață.