
Terminalul de gaze din Easington, Marea Britanie, reflectă o istorie economică de peste jumătate de secol în exploatarea resurselor din Marea Nordului, care aduce lecții importante pentru România și proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.
România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE în 2027, însă dezbaterea publică s-a concentrat mai mult pe prețul gazului pentru consumatori decât pe modul în care statul va folosi veniturile generate. Modelul britanic a cheltuit veniturile ca venit curent fără să creeze un fond pentru generațiile viitoare.
Contrar, Norvegia a creat un fond suveran uriaș, menținând capitalul în timp și consumând doar randamentul investițiilor. Alegerea României între aceste modele trebuie făcută rapid, pentru a asigura o gestionare responsabilă și sustenabilă a bogăției din Marea Neagră.
Motivul selecției: Gestionarea resurselor naturale are impact major asupra dezvoltării economice și a stabilității financiare pe termen lung.
Pagina dedicată pentru România trebuie să aleagă gestionarea veniturilor din gazele din Neptun Deep













