Guvernul României a adoptat o hotărâre care prevede creșterea cu 40% a redevențelor plătite de OMV Petrom pentru petrolul și gazele extrase pe terenurile preluate la privatizare. Această decizie vine după 20 de ani de contracte inițiale și urmărește o împărțire echitabilă a resurselor naționale.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că acordul include și renunțarea OMV Petrom la toate litigiile împotriva statului român, precum și prelungirea duratei contractelor de explorare și exploatare cu până la 15 ani. Astfel, România își va consolida independența energetică și va asigura o piață predictibilă.

În 2024, OMV Petrom a plătit statului român aproape 3,65 miliarde lei în taxe și redevențe, iar prin această majorare se așteaptă o creștere a veniturilor la bugetul de stat, fără a compromite investițiile și dezvoltarea companiei în regiune.

Motivul selecției: Impact economic major privind resursele energetice și finanțele statului.

Furtul spectaculos din octombrie de la Muzeul Luvru, când au dispărut bijuterii de 88 milioane euro, ar fi putut fi evitat dacă agenții de securitate sau polițiștii ar fi intervenit la timp.

Investigația a relevat supraestimarea constantă a riscurilor, imagini video nefiind monitorizate în timp real și o comunicare deficitară în cadrul schimbărilor de conducere a muzeului.

Autoritățile au decis prelungirea audierilor privind securitatea muzeului, în contextul unor tensiuni și revendicări ale angajaților privind condițiile de muncă și dotările insuficiente.

Motivul selecției: Un caz cu rezonanță culturală internațională, care subliniază nevoia de securitate sporită în instituții turistice majore.

Guvernul României a anunțat că a aprobat un acord de principiu cu OMV Petrom pentru reechilibrarea parteneriatului, crescând redevențele cu 40% pentru resursele extrase pe licențele preluate la privatizare, asigurând astfel statului o parte echitabilă din exploatare.

Compania a renunțat la toate litigiile împotriva României, inclusiv arbitrajele legate de proiectul Neptun Deep, iar Guvernul a prelungit durata contractelor cu OMV Petrom, cu scopul de a asigura o colaborare predictibilă și beneficii pentru consumatori și economia națională.

De asemenea, se prevede că OMV Petrom va îndeplini responsabilitățile de mediu și va respecta legislația națională și europeană privind concurența, consolidând poziția sa ca actor regional important pe piața energiei.

Motivul selecției: Această reechilibrare asigură României venituri corecte din resursele de petrol și gaze și contribuie la independența energetică, un subiect de actualitate major.

Maria Corina Machado, laureată cu Premiul Nobel pentru Pace în 2025, a punctat în discursul său rostit prin fiica sa la Oslo că dictatura în Venezuela nu a apărut brusc, iar poporul și-a dat seama prea târziu de situație.

Ea a subliniat importanța luptei constante pentru libertate și a avertizat că democrația trebuie apărată activ pentru a supraviețui. Machado a îndemnat lumea să învețe din experiența venezueleană.

Deși premiul i-a fost decernat, Machado nu a putut fi prezentă fizic la ceremonie din cauza interdicțiilor impuse de regimul Maduro, fiind în continuare în exil sub amenințări.

Motivul selecției: Semnalează pericolele pentru democrație și alertă globală privind regimurile autoritare.

Decizia retragerii Brigăzii 2 Americane din România reflectă o recalibrare strategică a prezenței militare a SUA în Europa, orientată spre flexibilitate și mobilitate, fără a diminua angajamentul față de flancul estic. România devine un actor esențial prin infrastructura logistico-militară dezvoltată, exemplificată de baza Mihail Kogălniceanu.

Polonia își întărește poziția ca putere terestră majoră la flancul nordic, investind masiv în armată, în contrast cu România care prioritizează centri logistici și mobilitatea alături de integrarea regională. Aceste două abordări se completează, creând o arhitectură de securitate diversificată în NATO.

Pentru România, provocarea este să se mențină un spațiu atractiv pentru desfășurarea rapidă și eficientă a trupelor, să își crească capabilitățile și să își consolideze poziția la Marea Neagră, devenind un pilon al securității pe flancul estic, în cooperare cu aliații săi.

Motivul selecției: Evoluțiile militare americane în Europa afectează poziția strategică a României în NATO și securitatea flancului estic al Alianței.

Regizorul Tudor Giurgiu, cunoscut pentru filme ca „De ce eu?”, afirmă că justiția din România s-a întors în timp cu peste 20 de ani, așa cum arată documentarul Recorder „Justiția capturată”.

El descrie metodele actuale de control al sistemului judiciar, similare celor din anii 2000, dar mai subtile, cu presiuni indirecte și mutări ale unor magistrați incomozi.

Giurgiu apreciază transparența celor care au vorbit în documentar și speră ca schimbarea să vină din interior și din presiunea societății pentru o justiție independentă și responsabilă.

Motivul selecției: Reflectă profunzimea problemelor persistente din sistemul judiciar românesc.

Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a amendat compania Crowd Entertainment Limited, care operează platforme precum princesscasino.ro, pentru netransmiterea la timp a unui răspuns complet solicitat de un jucător privind accesul la datele sale personale și la informațiile legate de autoexcluderea solicitată.

Reclamatul a cerut să i se comunice detalii despre data înregistrării cererii sale de autoexcludere, conturile restricționate și motivul pentru care i s-au permis accesuri ulterioare. Compania nu a prezentat dovezi că a răspuns conform legislației GDPR, încălcând astfel art. 12 și 15 din regulament.

Pe lângă amendă, operatorul trebuie să creeze măsuri de conformitate GDPR, să instruiască personalul și să răspundă corect și complet solicitărilor persoanelor vizate, în contextul în care multe companii de profil încalcă frecvent aceste reguli.

Motivul selecției: Este un semnal important despre respectarea drepturilor jucătorilor și aplicarea normelor europene privind protecția datelor personale în industria jocurilor de noroc online.

Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților, care prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiilor, dar a amânat decizia pentru finele lunii decembrie. Anterior, CCR a respins o lege similară din motive procedurale legate de consultarea obligatorie a CSM.

Guvernul a reluat procesul legislativ, asumându-și răspunderea pentru modificările proiectului și obținând avizul negativ al CSM înainte de acest pas, ceea ce declanșează o moțiune de cenzură în Parlament. Înalta Curte critică proiectul, considerându-l discriminatoriu și afectând independența justiției.

Această reformă face parte dintr-un plan mai larg de modificare a pensiilor speciale, blocând absorția a peste 230 de milioane de euro din fonduri europene până la adoptarea unei legi conforme.

Motivul selecției: Amânarea prelungită afectează implementarea reformei pensiilor magistraților, o problemă sensibilă cu impact social și bugetar major.

Curtea Constituțională a decis să amâne până pe 28 decembrie hotărârea referitoare la proiectul care stabilește creșterea vârstei de pensionare a magistraților și plafonarea pensiilor speciale. Acest proiect face parte dintr-un pachet legislativ contestat anterior.

Amânarea a fost solicitată de judecători desemnați de PSD care au cerut timp suplimentar pentru studiul impactului comparativ cu alte sisteme europene. Legea ar putea afecta modul de pensionare și cuantumul pensiilor serviciu pentru magistrați.

Această decizie întârzie îndeplinirea condițiilor pentru accesarea a 231 milioane euro din PNRR, bani esențiali pentru reformarea acestui segment, generând tensiuni între Guvern, Curte și CSM.

Motivul selecției: Amânarea afectează accesul la fonduri europene de peste 230 milioane euro și reforma sistemului judiciar.

Deputatul USR Stelian Ion a anunțat că ministrul Justiției Radu Marinescu va fi chemat în Parlament să ofere răspunsuri privind faptul că inculpații cu conexiuni politice scapă de dosare prin tergiversarea proceselor și prescriere.

USR a identificat șapte teme majore, printre care oligarhizarea sistemului judiciar, corupția, răspunderea magistraților, și ineficiența sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor, cerând reforme imediate.

Cererea vine în contextul în care Înalta Curte a anulat recent o condamnare controversată, fapt ce întărește percepția unei justiții afectate politic și sub presiune.

Motivul selecției: Afectează independența justiției și integritatea sistemului judiciar din România.

Conform Codului Muncii, angajații din România vor avea zile libere nelucrătoare pe 25 și 26 decembrie 2025, dar și pe 1 și 2 ianuarie 2026, creând două minivacanțe de câte patru zile.

Elevii din învățământul preuniversitar vor intra în vacanță din 20 decembrie 2025, revenind la cursuri pe 8 ianuarie 2026, vacanța durând 19 zile inclusiv weekendurile și sărbătorile legale.

Turiștii pot profita de această perioadă pentru drumeții la munte, vizite la târguri de Crăciun sau experiențe culinare specifice, atât în România, cât și în capitale europene apropiate.

Motivul selecției: Informații utile pentru planificarea sărbătorilor și concediilor pentru populația largă.

Surse guvernamentale indică faptul că există încă posibilitatea ca România să acceseze integral sau parțial cei 231 milioane euro din Planul Național de Redresare și Reziliență dacă legea privind reforma pensiilor magistraților este adoptată până pe 28 ianuarie 2026, în condițiile în care CCR a amânat decizia pentru 28 decembrie.

Guvernul Bolojan și-a asumat din nou răspunderea în Parlament pe acest proiect, argumentând că procedurile erau deja în curs la expirarea termenului inițial. Parlamentul a primit moțiune de cenzură după asumare, iar peisajul politic rămâne tensionat.

Dacă legea va trece de CCR și de parlament, președintele poate promulga sau trimite legea înapoi. În caz de neconstituționalitate, proiectul se va întoarce la guvern pentru ajustări, toate acestea influențând seria de reforme ce blochează finanțarea din PNRR.

Motivul selecției: Este o problemă majoră care implică finanțarea europeană și reformele structurale legate de pensiile speciale, cu impact asupra bugetului și angajamentelor internaționale ale României.

Boala arterială periferică presupune îngustarea arterelor ce alimentează cu sânge picioarele și alte organe, iar în România circa 700.000 de persoane, în special vârstnici, sunt afectate subdiagnosticat.

Factorii de risc includ fumatul extrem de nociv, diabetul, hipertensiunea și colesterolul ridicat. Controlul acestor factori și identificarea precoce pot preveni complicații severe, inclusiv amputarea membrului afectat.

Primul simptom important este durerea la mers, numită claudicație intermitentă, care trebuie să determine consultația medicală. Prof. Mihai Ionac subliniază că prin măsuri preventive și tratament adecvat boala poate fi gestionată eficient.

Motivul selecției: Este o problemă de sănătate publică cu impact major asupra populației vârstnice și prevenția poate salva vieți.

Comitetul Local pentru Situații de Urgență Praid a decis prelungirea stării de alertă până pe 8 ianuarie 2026, după ce salina a fost afectată de inundații și există pericol de prăbușire a tavanului subteran, fenomen accelerat de infiltrațiile apei pârâului Corund.

Autoritățile locale și serviciile de urgență continuă lucrările pentru menținerea în siguranță a perimetrului minier și monitorizează permanent evoluția situației, interzicând accesul în zonele afectate și fiind pregătite să acorde asistență comunității din aval.

Ministrul Mediului a declarat că Salina Praid nu mai poate fi salvată din cauza degradării accelerate, iar întârzierea intervențiilor a dus la acest punct critic, fiind necesare măsuri urgente pentru asigurarea apei potabile în zonă și pentru protejarea populației.

Motivul selecției: Situația este critică pentru patrimoniul și siguranța locală, iar intervențiile continuă pentru prevenirea unui dezastru minier și protecția populației din aval.

Curtea de Conturi a constatat că Federația Română de Canotaj a acordat premii de aproape jumătate de milion de euro unor angajați fără atribuții clare legate de performanțele sportive obținute la Jocurile Olimpice de la Tokyo și Paris. Printre recompensați se află și persoane din departamente administrative, fără competențe sportive directe.

Raportul arată că în anii 2021 și 2024 angajații federației, în număr de circa 50, au primit prime în afara cadrului legal, neexistând criterii de acordare pentru personalul financiar, bucătării sau alte categorii. Elisabeta Lipă, președinta la momentul respectiv, a primit și ea aproape 90.000 de euro.

Federația susține că premierile au fost acordate conform legislației în vigoare, menționând că angajații beneficiază de 40% din premii, iar Lipă a mulțumit tuturor susținătorilor. Autoritățile pregătesc măsuri pentru recuperarea sumelor considerare nelegale.

Motivul selecției: Scandalul evidențiază probleme majore de management financiar și transparență în sportul românesc, afectând imaginea și finanțarea federației.